Toate panelurile din cadrul primei zi a Black Sea and Balkans Security Forum 2023 pot fi accesate aici,
Pe data de 18 mai, a început cea de-a șaptea ediție a Black Sea and Balkans Security Forum. Evenimentul reunește peste 150 de speakeri și organizează 42 de paneluri pe diverse teme. Acest eveniment internațional de amploare este organizat de către New Strategy Center, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, beneficiind de suportul instituțional al Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale și de sprijinul Diviziei de Diplomație Publică a NATO.
Forumul a fost deschis de către Ionel Nițu, președinte al New Strategy Center și de domnul Sorin Cîmpeanu, Rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară.
Panel I. Security Challenges in the Black Sea Region. Increasing the Resilience of States Affected by Current Crises through Cooperation
La primul panel al zilei, Ambasadorul Sorin Ducaru, președinte de onoare al Consiliului Științific al New Strategy Center și director al Centrului Satelitar al UE, a moderat discuția la care s-au alăturat prim-ministrul României, Excelența Sa, domnul Nicolae Ciucă și prim-ministrul Republicii Moldova, Excelneța Sa, domnul Dorin Recean.
Invitații au subliniat actualitatea subiectului securității Mării Negre și regiunii Balcanilor. Anul 2022 a marcat o revenire la un război de durată, pe scară largă, care epuizează resursele nu doar ale națiunii aflate în conflict, ci și ale tuturor țărilor Europei. Abuzul comis de Rusia în arii întinse ale Mării Negre reprezintă o amenințare pentru întreaga Europă. Aceste amenințări se reflectă asupra siguranței navigației, libertății de circulație a navelor comerciale și turistice, protecției rutelor de comerț, energiei și coridoarelor de transport.
Războiul din regiune se poate transforma într-un conflict de uzură, care necesită o reevaluare a strategiilor de securitate pentru Marea Neagră și Balcani, inclusiv fortificarea rezilienței statelor din această regiune.
Trebuie acordată atenție și asupra războiului hibrid purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova, care include propagandă, proteste, ură interetnică promovată activ.
Panel II. The Reconstruction Begins Now. Ways to Support Ukraine’s Economy and European Integration of Ukraine and Republic of Moldova – în parteneriat cu the German Marshall Fund of the United States
Moderatorul panelului a fost dna Alina Inayeh, consilier al fundației americane German Marshall Fund și președinte al Black Sea Security. Speakerii acestui panel au fost dl Ruslan Stefanchuk, Președinte al Radei Supreme din Ucraina, Dna Alina Gorghiu, președinte interimar al Camerei Senatului din Parlamentul României, Dl Marcel Ciolacu, Președinte al Camerei Deputaților din Parlamentul României și dl Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova.
Europa se confruntă cu provocări de securitate majore, fără precedent de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Participanții au subliniat importanța ca Ucraina să beneficieze de sprijinul partenerilor internaționali în reconstrucția sa. De asemenea, s-a evidențiat necesitatea creării de mecanisme internaționale pentru a facilita investițiile destinate statului ucrainean. Efectele războiului au fost resimțite și de către Republica Moldova, care se confruntă cu șantajul Federației Ruse, afectând diverse domenii. În acest context, România are un rol de principal în integrarea europeană a Republicii Moldova, angajându-se să contribuie la atingerea obiectivelor de aderare ale Chișinăului.
Panel IIIa. Standing by Ukraine. Cohesion of the Democratic World and the Challenges of a Year of War – în parteneriat cu Centre for European Policy Analysis (CEPA), SUA
Panelul a fost moderat de Domnul Edward Lucas, Senior Fellow și Consilier, Centrul pentru Analiză a Politicii Europene, Regatul Unit. Dezbaterea i-a avut ca speakeri pe Jeanne Shaheen, Senator SUA pentru New Hampshire, Titus Corlățean, Președinte al Comitetului pentru Afaceri Externe din Senatul României și Generalul (rez.) Sir James Everard, Președinte de Onoare al Consiliului Consultativ Internațional al New Strategy Center.
Dezbaterea s-au concentrat asupra colaborării statelor democratice pentru a face față provocărilor generate de Războiul din Ucraina. Au fost abordate, de asemenea, subiecte precum extinderea Uniunii Europene și lărgirea Organizației Nord-Atlantice. După un an de război, este evident că statele democratice necesită multilateralism, responsabilitate și înființarea unui tribunal internațional pentru a judeca crimele comise în cadrul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei. Comunitatea internațională trebuie să depună eforturi pentru ca în viitor dreptul internațional să fie respectat, iar orice agresiune eventuală să fie pedepsită. În același timp, speakerii au subliniat necesitatea continuării eforturilor de creare a mecanismelor de sprijin economic pentru Ucraina.
Panel IIIb. Can Europe Achieve Energy Independence? New Strategies for Old Problems – în parteneriat cu Delphi Forum, Grecia
Moderatorul a fost dl Symeon Tsomokos, fondator și președinte al Forumului Economic Delphi, Grecia, iar paneliștii au fost: E.S. dl Victor Parlicov, Ministrul Energiei din Republica Moldova, dl Yannis Maniatis, fost ministru al mediului, energiei și schimbărilor climatice, Grecia, E.S. domnul Virgil Popescu, ministrul energiei al României și dl Ambasador Lazăr Comănescu, Secretar General al Cooperării Economice la Marea Neagră, fost Ministru al Afacerilor Externe.
A fost accentuată susținerea Republicii Moldova de către România pentru a asigura independența sa energetică. Atingerea obiectivului de independență energetică se îmbină cu obiectivele României de a reduce emisiile de CO2. Nu este o coincidență că agresiunea Rusiei a început în momentul în care Ucraina și Republica Moldova au încercat sa se conecteze la sistemul european de energie. Integrarea energetică acestor două țări înseamnă și integrarea lor europeană.
De asemenea, securitatea Europei ține atât de consolidarea și coordonarea resurselor proprii, precum și de interconectarea cu țări din Africa, Orientul Mijlociu sau Asia Centrală. Cei trei piloni pentru independența energetică a Europei sunt: sustenabilitate, accesibilitate, securitate.
Panel IIIc. Weaponization of Food as a Risk to World Stability – în parteneriat cu University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine, România
Panelul a fost moderat de doamna Gina Fîntînieru, Prorector pentru Cercetare și Inovare, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV). Moderatorii au fost: dl Brian Lander, director adjunct, Divizia de urgență, Programul Alimentar Mondial, Națiunile Unite, SUA, dna Iuliia Osmolovska, director al Biroului din Kiev al GLOBSEC, Ucraina, dl Jean Valvis, președinte, director general, Valvis Holding, România, dl Andrei Ursulrscu, director general Scandia Food, România și dl Nawaf Salameh, președinte Alexandrion Group, România.
Grupul de experți a discutat despre relația dintre efectele umanitare și economice ale crizelor alimentare, atât în Ucraina, cât și la nivel internațional. Discuțiile au abordat apoi modul în care este percepută securitatea alimentară în România. Paneliștii s-au concentrat apoi pe o analiză economică detaliată privind securitatea alimentară, luând în considerare variabile cheie precum inflația, consumul și producția, concluzionând că potențialul mare al sectorului alimentar din România ar trebui stimulat prin investiții și modernizare.
În cele din urmă, vorbitorii au evaluat înarmarea securității alimentare de către Federația Rusă și necesitatea de a gestiona în mod corespunzător afluxul de exporturi de cereale ucrainene.
Panel IVa. Zeitenwende: Turning Point of the German Foreign and Security Policy – în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer, Germania
Panelul următor a avut ca speakeri pe Michael Scharfschwerdt, Director of Policy Planning at the Federal Foreign Office, doamna Katja Plate, Director KAS România, Fundația Konrad Adenauer din Germania, și domnul Liviu Horovitz, Cercetător la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate (SWP) din România. Moderatorul dezbaterii a fost Cristina Cileacu, Editor Senior la Digi24, România.
Până de curând, cultura și politica de securitate nu erau subiecte de interes major în Germania, atât în rândul societății, cât și în rândul clasei politice. Invazia Federației Ruse asupra Ucrainei din 24 februarie 2022 a declanșat un proces continuu de schimbare a politicii externe și de securitate a statului german. Germania a conștientizat necesitatea reevaluării politicii sale de securitate pentru a face față provocărilor actuale, inclusiv în domenii precum energia, militarismul sau schimbările climatice. În acest sens, guvernul german colaborează cu partenerii internaționali pentru a dezvolta o strategie națională de securitate care să genereze efecte pozitive, inclusiv la nivel european. Situația din Ucraina a determinat progrese semnificative în Germania în ceea ce privește discuțiile despre apărare, reziliență și securitate.
Panel IVb. Energy Opportunities in the Black Sea Region in the Context of Current Security Challenges – în parteneriat cu Unversitatea de Vest Timișoara
Moderatorul discuției a fost domnul Radu Tudor, jurnalist Antena 3 CNN, iar vorbitorii au fost: domnul Virgil Popescu, Ministrul Energiei din România, domnul Bende Sandor, Președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii, Camera Deputaților, România, domnul Casian Nițulescu, Secretar de Stat, Ministerul Energiei, România, domnul Cosmin Ghiță, Director General, Nuclearelectrica, România, domnul Ion Sterian, Director General, Transgaz, România și domnul Alexandru Maximescu, Vicepreședinte, OMV Petrom, România.
În contextul situației tensionate de la Marea Neagră, cauzate de războiul Rusiei în Ucraina, țările din regiune caută noi alternative care să le ofere independență energetică față de Moscova. Terminalele din Azerbaidjan și Turcia se vor dovedi a fi cheie în acest demers. Din punctul de vedere al României, un obiectiv foarte important este conectivitatea energetică cu Republica Moldova, care este, de asemenea, un factor de integrare europeană a țării.
Din 2027, când multe proiecte energetice din Marea Neagră vor fi finalizate, România se va afla într-o poziție favorabilă de tranzit și va deveni o sursă de securitate energetică. Neptun Deep va juca un rol strategic în consolidarea României ca hub de securitate. Pentru atingerea acestui obiectiv, este nevoie de colaborare și consens la nivel politic. Energia poate transforma Marea Neagră dintr-o zonă instabilă într-un hub de export către Occident.
Panel IVc. Societal Resilience and Emergency Preparedness – How Can We Prepare Critical Infrastructures for Medical and Civil Emergencies? – în parteneriat cu Universitatea Ovidius, Constanța
Panelul IVc a fost moderat de Liliana Ana Tuță, Vice-Rector al Universității Ovidius din Constanța, şi s-a bucurat de prezența următorilor speakeri: Raed Arafat, Secretar de Stat în cadrul Ministerului de Afaceri Interne, Andrei Baciu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Sănătății, şi Daniel Ioniță, Cyber Security Manager, Cymed/Infoworld. Panelul a fost realizat în parteneriat cu Universitatea Ovidius din Constanța.
Panelul s-a axat pe o evaluare a succesului sistemelor de sănătate din diferite țări şi modul de aplicare a concluziilor trase din experiența recentă a ultimei pandemii. În acest proces, încrederea în instituțiile statului joacă un rol crucial.
Reziliența sistemului sanitar poate fi îmbunătățită. Pandemia a ilustrat mai multe probleme pe care sistemul sanitar al României trebuie să le depăşească. O altă problemă este dependența excesivă de alte state decât cele din zona euro-atlantică, în ceea ce priveşte pregătirea materială pentru o criză sanitară.
Este necesar, în această direcție, ca România să depună eforturi financiare semnificative şi să opteze pentru o abordare timpurie.
Panel Va. Russian Political Warfare and Threats from High North to the Black Sea – în parteneriat cu Norwegian Institute for International Affairs
Acest panel a fost moderat de domnul Ion Ioniță, redactor senior la Adevărul și redactor șef Historia, România. Au participat doamna Alina Bârgăoanu, Expert asociat la New Strategy Center și Decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice, SNSPA, România, domnul Jakub Godzimirski, cercetător la Institutul Norvegian de Afaceri Internaționale (NUPI), Polonia, și doamna Olga Reznikova, cercetător la Institutul Național pentru Studii Strategice, Ucraina.
Vorbitorii au indicat că războiul din Ucraina a început cu mult timp înainte de 24 februarie 2024, implicând în principal elemente caracteristice războiului hibrid. O atenție deosebită trebuie acordată propagandei, care în prezent depășește orice precedent istoric, desfășurându-se într-un mediu informațional nou și distinct. Ne confruntăm cu un tip inedit de război informațional purtat de Federația Rusă, caracterizat prin natura sa transnațională. Scopul acestuia este de a genera polarizare și de a provoca opinii publice divergente în societate. Un alt obiectiv al Federației Ruse este subminarea unității statelor occidentale, afectând astfel capacitatea acestora de a răspunde prompt la diverse crize. De asemenea, vorbitorii au subliniat că invazia Ucrainei a evidențiat absența unor mecanisme internaționale care să prevină izbucnirea războiului și să restaureze pacea.
Prezentarea studiului NUPI și New Strategy Center privind campaniile rusești de dezinformare în spațiul NATO în contextul războiului din Ucraina
Discuția a fost moderată de domnul Sergiu Mitrescu, Coordonator al Departamentului de Relații Internaționale al New Strategy Center, și a implicat autorii studiului: doamna Ileana Rotaru, Expert Asociat al New Strategy Center, România și domnul Jakub Godzimirski, Cercetător la Institutul Norvegian de Afaceri Internaționale (NUPI), Polonia.
Studiul a evidențiat că cetățenii români au o percepție pozitivă în ceea ce privește NATO și Instituțiile Europene. O proporție semnificativă a populației se simte protejată de NATO în fața provocărilor lansate de Federația Rusă. Cu toate acestea, opinia publică s-a polarizat. Această polarizare a fost influențată în special de frica unei posibile crize economice și energetice, precum și de impactul războiului informațional în spațiul public.
În ceea ce privește Norvegia, sprijinul pentru Organizația Nord-Atlantică este deplin, deoarece societatea norvegiană este una care are încredere în instituții. De asemenea, nivelul ridicat de alfabetizare digitală în rândul norvegienilor contribuie la identificarea fake news.
Panel Vb. Reconstruction of Ukraine. The Biggest Project of the Western World after WWII – în parteneriat cu Centre for Eastern Studies (OSW), Polonia
Moderatorul panelului a fost doamna Alexandra Gătej, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center. Speakerii au fost doamna Alina Inayeh, consilier al președintelui German Marshall Fund pe probleme de securitate la Marea Neagră, România, domnul Cătălin Podaru, CEO, Leviatan Design, România, domnul Adrian Florea, director de dezvoltare și transformare digitală, Concelex, România și doamna Jadwiga Rogoża, Senior Fellow, Departamentul Ucraina, Centrul pentru Studii Estice (OSW), Polonia.
Potrivit unor estimări, Ucraina are nevoie de cel puțin 1 000 de miliarde de euro pentru reconstrucție. Deoarece sunt greu de evitat unele dintre impedimentele actuale de drept internațional, este nevoie de unitate transatlantică și de timp pentru ca procesul să fie mai eficient. Aceasta nu va fi o reconstrucție tipică, deoarece se intenționează să se desfășoare nu doar într-un scenariu postbelic, ci și în timpul războiului.
Energia este unul dintre sectoarele care nu numai că trebuie reconstruit în Ucraina, dar trebuie reconstruit mai bine. Există orașe din Ucraina care au deja sute de propuneri de proiecte de reconstrucție și există companii și ONG-uri românești care sunt interesate să fie o parte esențială în acest proces. Pentru a maximiza oportunitățile și a minimiza riscurile, companiile trebuie să stabilească parteneriate cu părțile interesate, atât locale, cât și internaționale.
Panel VIa. The Balkans at the Crossroads: Stability or a New Crisis? – în parteneriat cu Belgrade Centre for Security Policy, Serbia
Panelul a fost moderat de Robert Lupițu, editor șef al revistei Calea Europeană din România. Această dezbatere a reunit experți cu o vastă experiență în regiune, precum Yordan Bozhilov, Președinte al Sofia Security Forum din Bulgaria, Manuel Sarrazin, Reprezentant Special pentru Țările Balcanilor de Vest din partea Guvernului Federal al Germaniei, Bojan Elek, Director Adjunct al Centrului pentru Politici de Securitate din Belgrad, Serbia, și James Gow, din Departamentul de Studii de Război de la King’s College, Regatul Unit.
În cadrul discuției, invitații au evidențiat fragilitatea contextului de securitate din regiunea Balcanilor. O posibilă soluție pentru generarea unui nivel mai mare de stabilitate și securitate în zonă ar fi extinderea Uniunii Europene prin aderarea statelor balcanice. Speakerii consideră că războiul din Ucraina poate acționa ca un catalizator pentru procesul de integrare și au subliniat necesitatea unei abordări strategice în acest sens.
Pe de o parte, statele din Balcani trebuie să conștientizeze că integrarea în UE presupune eforturi continue. În același timp, este în interesul Uniunii Europene ca în această regiune să prevaleze o stare de stabilitate. Un aspect important este acordarea unei atenții sporite intereselor de securitate ale statelor din Balcanii de Vest. O soluție ar putea fi implicarea acestor state în mecanismele de decizie ale UE, în special în domeniul securității regionale.
Panel VIb. Protecting Critical Infrastructure. Safeguarding Communication Systems in Uncertain Times
Acest panel a fost prezidat de domnul Marcel Foca, Senior Expert, New Strategy Center, România. În cadrul panelului s-au regăsit următorii speakeri: General de brigadă Maxim Dobrinoiu, Șeful Diviziei de Securitate Internă, Serviciul de Telecomunicații Speciale, România, Dl Dan Cîmpean, Director, Direcția Națională de Securitate Cibernetică, România, Domnul Romeo Milea, Director Dezvoltare Rețele, Vodafone, România și Generalul de brigadă Mihai Burlacu, Șef al Direcției Comunicații și Tehnologia Informației, Ministerul Apărării, România.
Reziliența este noua literă de lege în ceea ce privește infrastructura critică a unui stat, în detrimentul simplei rezistențe. Războiul din Ucraina a arătat că apărarea infrastructurii critice trebuie să se desfășoare în cadrul unui ecosistem, bazat pe o cooperare dintre instituțiile de stat și privat (inclusiv societatea civilă, prin “cyber armies”). Resursa umană, în special reprezentată de noua generație, ce cunoaște mult mai bine evoluțiile tehnologice, este esențială pentru evoluția instituțiilor de securitate cibernetică. În acest context, o abordare proactivă este superioară uneia reactive, o abordare care trebuie să aibă în vedere limitările frecvente cu privire la protecția cibernetică, cum ar fi lipsa de forță umană sau costurile ridicate de implementare.
Din punct de vedere militar, atacurile cibernetice și electronice sunt complementare în condiții de război. În cazul Rusiei, folosirea armelor de bruiaj reprezintă o tactică redutabilă prin mobilitatea lor.
Panel VIIa. What Will Security Architecture Look Like After the War? How We Can Restore Stability in Europe?
Panelul a fost prezidat de Excelența Sa, Ambasadorul Gheorghe Magheru, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, România. Totodată, discuția i-a avut drept invitați pe domnul Iulian Chifu, Consilier al Prim-Ministrului României, Domnul Markus Kaim, Senior Fellow, Divizia de Cercetare, Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate (SWP), Germania, Excelența Sa, Ambasadorul Cristian Diaconescu, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, fost Ministru al Afacerilor Externe, România, și domnul Mirko Mussetti, Analist Geopolitic pentru revista Limes, Italia.
Războiul din Ucraina are implicații semnificative asupra structurii sistemului european de securitate. Observăm o creștere a relevanței paradigmei de „securitate economică”, în care controlul exporturilor și al liniilor de aprovizionare devine o dimensiune vitală a securității. Cu toate că majoritatea țărilor respectă normele dreptului internațional, există în continuare state cu politici externe revizioniste, care recurg la acțiuni agresive greu de anticipat și prevenit. În această conjunctură, dezvoltarea rezilienței societății reprezintă o necesitate imperativă. În același timp, războiul din Ucraina a reconfirmat importanța NATO și a conceptului de securitate colectivă pentru statele situate în zona euro-atlantică, iar România și Polonia trebuie să servească drept piloni de securitate al flancului Estic al Alianței Nord-Atlantice.
Panel VIIb. New Energy Sources for the Black Sea and Balkan Region. Opportunities for a More Secure Future
Moderatorul acestui panel a fost Dl Laurențiu Pachiu, Vicepreședinte, Grupul pentru Politici Energetice, România, iar speakerii prezenți au fost următorii: Dl Lóránt Antal, Președintele Comisiei pentru energie, Senat, România, Dl George Niculescu, Președinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), România și Dl Piotr Marczuk, Director, Relații guvernamentale, Europa Centrală și de Est, Honeywell, Polonia.
În cazul României, există proiecte energetice promițătoare ce au susținere la nivel politic: construirea unor noi reactoare la Cernavodă, dezvoltarea sistemelor de reactoare nucleare modulare, exploatarea gazelor naturale din Neptun Deep și implementarea energiei eoliene offshore la Marea Neagră (primii din zonă). România colaborează intens cu alte state din regiune, precum Azerbaidjanului, cu care a semnat un deal important pe gaze naturale. De asemenea, pentru prima dată, gazul în Republica Moldova vine din Vest, ci nu din Est, datorită României. Aceste rezultate excepționale au fost adoptate în condiții excepționale, într-o criză energetică.
Există un potențial de colaborare între regiunea Mării Negre și Balcani prin energie hidroelectrică. Penru această regiune, planurile actuale de interconectare a energiei regenerabile (panouri solare, centrale eoliene) din regiunea Mării Mediterane ar trebui să fie un exemplu.
Panel VIII. How the Conflict in Ukraine Will Influence the conduct of War in the Future – în parteneriat cu King’s College, UK
Panelul a analizat impactul conflictului din Ucraina asupra modului de desfășurare a războiului din viitor. Panelul a fost moderată de dl Hans Damen, General de Brigadă (rez.), membru al Consiliului Consultativ Internațional al New Strategy Center, Țările de Jos. La discuție s-au alăturat Generalul (rez.) Philip M. Breedlove, fost Comandant Suprem Aliat al Europei, SUA, dl Christopher Dandecker, Departamentul de Studii de Război, King’s College, Regatul Unit și dl James W. Derleth, Profesor, Colegiul de Studii Internaționale și de Securitate, Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall, SUA.
Potrivit vorbitorilor, Războiul din Ucraina a evidențiat mai multe aspecte care necesită o atenție deosebită în discuțiile despre viitoarele războaie. În primul rând, discuția s-a referit la incapacitatea Federației Ruse de a planifica și gestiona corespunzător componentele logistice. Astfel, într-un război viitor, este de o importanță crucială acordarea unei atenții sporite dimensiunii logistice, care reprezintă un element esențial pentru desfășurarea cu succes a operațiunilor militare. De asemenea, Războiul din Ucraina a subliniat lipsa de eficiență a forțelor cauzată de sistemele de apărare antiaeriană. Prin urmare, este necesară o abordare mai riguroasă și o reevaluare a capacităților forțelor aeriene în perspectiva conflictelor viitoare.
Pe lângă aceste aspecte, vorbitorii au evidențiat importanța acordării unei atenții adecvate și componentei informaționale, deoarece diverși actori internaționali încearcă să ofere o imagine distorsionată a realității pentru a-și legitima acțiunile agresive. Mai mult, în atingerea obiectivelor de destabilizare informațională, inteligența artificială va juca un rol crucial în războaiele viitoare.
Prezentarea studiului New Strategy Center: A Synchronous Approach to the Reconstruction of Ukraine
Discuția a fost moderată de Doamna Antonia Colibășanu, Expert Asociat Senior, New Strategy Center & Director de Operațiuni și Analist Geopolitic Senior, Geopolitical Futures, România, în dialog cu autorul studiului, Domnul Horia Ciurtin, Expert, New Strategy Center.
Studiul a evidențiat imperativul investițiilor în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Autorul a realizat o analiză aprofundată a necesităților Ucrainei, luând în considerare, de asemenea, disponibilitatea de cooperare a actorilor internaționali. Investițiile trebuie să se concentreze, în primul rând, pe restabilirea și modernizarea infrastructurii statului ucrainean, cu scopul de a asigura mobilitatea financiară și militară. Autorul susține, de asemenea, importanța crucială a acordării unei atenții sporite sectorului energetic, considerat un element vital în ceea ce privește capacitatea de reziliență a statului ucrainean. În același timp, este necesară refacerea capacității logistice necesare pentru revitalizarea comerțului agricol, care a suferit în urma războiului.
Night Owl Session (Panel IX). How Can We Define the Victory of Ukraine? Objectives and Strategic Impact – în parteneriat cu Defense 24, Polonia
Panelul final al primei zile a celei de-a șaptea ediții a Forumului pentru Securitatea din regiunea Mării Negre și Balcani a fost moderat de Domnul Jacek Raubo, Expert în Relații Internaționale, Defense 24, Polonia, și i-a avut ca speakeri pe Olga Reznikova, cercetător la Institutul Național pentru Studii Strategice din Ucraina, Iulia Osmolovska, Directorul Biroului GLOBSEC din Kiev, Ucraina, și Mykhailo Samus, Director la New Geopolitics Research Network din Ucraina.
Panelul a explorat obiectivele și impactul strategic al unei posibile victorii a Ucrainei în fața Federației Ruse. Speakerii au subliniat faptul că Federația Rusă nu va fi cabapilă să recunoască o eventuală înfrângere, deoarece asta ar însemna o lovitură puternică pentru regimului de la Kremlin. Astfel, indiferent de rezultatul de pe teren, Moscova va depune eforturi pentru a perpetua iluzia unei victorii în rândul populației sale. Nu se poate discuta despre o victorie reală a Ucrainei dacă ocupația militară exercitată de Federația Rusă în diverse teritorii ucrainene nu este eliminată. Vorbitorii au remarcat susținerea oferită de societatea ucraineană pentru obținerea victoriei în acest război. În cazul în care Occidentul va continua să sprijine societatea și guvernarea ucraineană, trebuie să ne pregătim de un război de lungă durată.