Rebuild Ukraine Forum 2026 / Panelul IXa / 23 octombrie 2026

Discuțiile s-au concentrat pe lecțiile învățate din războiul din Ucraina privind sistemele fără pilot, adaptarea militară, provocările apărării aeriene și implicațiile tehnologice globale. În deschidere, Hans Damen a punctat că doctrina americană actuală pune accentul pe dispersarea materialului militar. Andriy Sirko-Galouchenko a subliniat că apărarea aeriană este critică pentru supraviețuirea Ucrainei, confruntată zilnic cu sute de drone mari (300-1.000) și zeci de rachete. Ucrainenii au dezvoltat un sistem extrem de puternic pentru a detecta orice obiect zburător, însă diversitatea vitezelor și a dimensiunilor face ca evoluția tehnologică constantă să fie singura cale. Acesta a adăugat că mai puțin de 80% din experiența ucraineană ar fi aplicabilă într-un alt război major.

Din perspectiva industriei și a tehnologiei critice, Adrian Iacob a atras atenția că Rusia își susține în continuare arsenalul de rachete cu tehnologie și componente occidentale, în timp ce Europei îi lipsesc soluții proprii în domenii precum spațiul cosmic, armele hipersonice, munițiile de precizie, transportul greu (heavy lift) și telecomunicațiile securizate. Robert Hamilton a analizat adaptarea constantă a tacticilor: raportul dintre cost și performanță, revenirea dronelor cu propulsie cu reacție (Geran 4 și 5) și dificultățile întâmpinate de dronele americane în fața contramăsurilor electronice rusești, subliniind că linia de demarcație dintre drone și rachetele de croazieră dispare treptat.

Gen. Lt. (r.) Tomasz Piotrowski a subliniat că Rusia își îmbunătățește constant experiența de luptă și își adaptează sistemele autonome și capabilitățile maritime și spațiale (inclusiv mutarea corvetelor prin canalele interne spre Marea Baltică), iar ascensiunea inteligenței artificiale va testa la maximum capacitatea de leadership a comandanților militari. Charity Lin a adus în discuție exemplul Taiwanului, care a înregistrat progrese rapide în tehnologia de apărare și IA sub presiunea Chinei, avertizând asupra utilizării în masă a zecilor de mii de micro-drone ieftine și subliniind necesitatea unor rețele dense de radare pentru monitorizarea spațiului aerian.

În runda finală, s-a accentuat că apărarea aeriană trebuie să funcționeze ca un sistem integrat în fața unor rachete și drone cu rază extinsă de acțiune, precum viitoarea Geran 6, cu o rază de 1.500 km. În concluzie, statele europene și democrațiile aliate au nevoie de o postură strategică mai proactivă, de eliminarea dependențelor tehnologice critice și de capabilități operaționale solide pentru a descuraja orice agresiune viitoare.