Rebuild Ukraine Forum 2026 / Panelul XIIb / 23 octombrie 2026

Panelul a analizat modul în care România își poate transforma avantajul geografic în oportunități concrete de afaceri în reconstrucția Ucrainei, cu accent pe coordonarea națională, mecanismele de finanțare, garanțiile pentru investiții și cooperarea dintre companiile românești și cele ucrainene. Doru-Claudian Frunzulică a subliniat nevoia de a trece de la conferințe la parteneriate practice, evidențiind eforturile de a conecta mediul de afaceri românesc cu prioritățile de investiții ale Ucrainei, de a promova proiecte regionale comune și de a atrage fonduri europene. Alexandru Petrescu a arătat că reconstrucția Ucrainei va necesita aproximativ 590 de miliarde de euro în următorul deceniu, ceea ce face esențială mobilizarea capitalului public și privat. El a evidențiat potențialul unei cooperări mai strânse între piețele de capital din România și Ucraina pentru a crește încrederea investitorilor și a direcționa finanțarea către transporturi, energie, locuințe, industrie și resurse minerale.

Dan Mihalache a pledat pentru un mecanism național de coordonare dedicat, cu suficientă autoritate politică pentru a reuni instituțiile guvernamentale, autoritățile locale, diplomații și sectorul privat. El a susținut, de asemenea, prioritizarea unor regiuni și sectoare specifice din Ucraina, în special infrastructura energetică și de transport, precum și identificarea proiectelor în care companiile românești pot avea o contribuție semnificativă. Alexandra Bocșe a prezentat rolul Băncii de Investiții și Dezvoltare în sprijinirea investițiilor transfrontaliere, inclusiv posibile instrumente de finanțare pentru proiecte de infrastructură, energie, apă și apă uzată, precum și nevoia de adaptare a legislației pentru a permite o activitate mai amplă în Ucraina.

Corina Vulpeș a evidențiat garanțiile financiare și instrumentele de credit la export disponibile companiilor românești, subliniind că firmele ar trebui să consulte din timp instituțiile financiare pentru a înțelege cerințele licitațiilor, a gestiona riscurile și a obține finanțarea potrivită. Viorel Manole a subliniat nevoia unei încrederi și a unui dialog mai solide între statul român și industria sa de apărare, pledând pentru consultări mai transparente și o cooperare mai strânsă, care să transforme capacitățile industriale existente în proiecte concrete. Discuția s-a încheiat cu un accent comun pe stabilirea unor priorități naționale clare, îmbunătățirea coordonării, reducerea riscurilor investiționale și asigurarea condițiilor ca firmele românești să concureze eficient pentru contractele de reconstrucție, prin parteneriate practice, finanțare accesibilă și cooperare susținută cu partenerii ucraineni.