Octombrie 2025 a fost marcat de o intensificare a activității diplomatice dintre SUA și Rusia pe tema războiului din Ucraina, inclusiv prin convorbirea telefonică din 16 octombrie dintre președinții Vladimir Putin și Donald Trump, care a vizat o „soluție politico-diplomatică”, deși discuțiile au fost tensionate din cauza livrărilor de rachete americane și a cerințelor teritoriale ruse. Întâlnirea planificată dintre Marco Rubio și Serghei Lavrov a fost amânată, pe fondul pozițiilor „maximaliste” ale Moscovei, iar summitul Trump–Putin de la Budapesta a fost în cele din urmă anulat. În paralel, UE și SUA au escaladat sancțiunile împotriva Rusiei, vizând sectorul energetic, băncile și rețelele comerciale, inclusiv interdicții noi asupra importurilor de LNG, tranzacțiilor cu Rosneft și Gazprom Neft și zeci de tancuri petroliere rusești.
Kievul a intensificat loviturile de mare distanță pe teritoriul rus, în timp ce Moscova a lansat bombardamente masive asupra infrastructurii ucrainene, bazându-se tot mai mult pe recruți străini. În paralel, sprijinul militar și financiar occidental a crescut semnificativ, prin inițiative de apărare europene majore, finanțare americană și credite susținute de UE.
Rusia a extins mobilizarea militară, introducând citații electronice și extinzând convocările în timp de pace pentru rezerviști, testând totodată noi tehnologii de apărare, inclusiv drone autonome și racheta nucleară „Burevestnik”. Creșterea economică a încetinit, PIB-ul în T3 crescând doar cu 0,6%, producția industrială stagnând, iar veniturile din petrol și gaze scăzând anual, în timp ce inflația a ajuns la 5,11% de la începutul anului. Politic, Rusia a accelerat privatizarea activelor străine, a denunțat acordul privind plutoniul cu SUA și a înregistrat arestări fără precedent ale oficialilor implicați în corupție militară. Din punct de vedere diplomatic, Moscova și-a îmbunătățit relațiile cu Azerbaidjan, s-a confruntat cu restricții de export chinezești, a urmărit acorduri comerciale prin EAEU și a gestionat cooperarea energetică și militară cu India și Siria, în contextul noilor sancțiuni americane.
În Balcanii de Vest, statele consolidează capacitățile de apărare și securitate în fața provocărilor regionale. Croația a reintrodus serviciul militar obligatoriu, a achiziționat sisteme avansate anti-dronă și și-a aprofundat relațiile de apărare cu Ucraina; Bosnia-Herțegovina și Kosovo continuă tranzițiile politice, iar Serbia se confruntă cu sancțiuni americane și presiuni din partea UE privind energia și statul de drept. Inițiativele industrial-militare includ joint venture-ul de 1 miliard EUR al Bulgariei cu Rheinmetall pentru producția de artilerie și extinderea pregătirii militare în România, completate de redislocarea Brigăzii 2 de Infanterie a SUA din România în cadrul realinierii strategice NATO.
Înaintea alegerilor din 28 septembrie, Moldova s-a confruntat cu o campanie coordonată de dezinformare pe TikTok și Telegram. Curtea Constituțională a confirmat victoria PAS cu 55 de mandate, în timp ce deputata Marina Tauber și foști lideri locali de partid au fost condamnați pentru finanțare ilegală a formațiunilor politice. Moldova a aprobat Strategia Militară 2025–2035 pentru modernizarea forțelor armate și consolidarea cooperării în domeniul apărării, iar Transnistria a implementat un regim temporar de economisire a gazelor, cu livrări asigurate prin MET. Prim-ministrul Dorin Recean și-a dat demisia, iar PAS l-a nominalizat pe economistul Alexandru Munteanu, care va solicita un vot de încredere pe 31 octombrie pentru a conduce un guvern concentrat pe redresarea economică și reforme structurale.