Eforturile recente de pace dintre Rusia și Ucraina au stagnat din cauza divergențelor majore privind propunerile concurente. Planul susținut de Statele Unite propune un armistițiu bazat pe actualele linii ale frontului și implică concesii semnificative în favoarea Rusiei, precum recunoașterea Crimeei ca teritoriu rus și blocarea aderării Ucrainei la NATO. Kievul și aliații săi europeni au respins aceste condiții, în special orice recunoaștere a suveranității ruse asupra teritoriilor ocupate. Propunerea lor contra prevede abordarea chestiunilor teritoriale doar după încetarea focului, fără concesii privind suveranitatea, solicitând garanții de securitate similare celor oferite de NATO și compensații din activele rusești înghețate. Deși discuțiile continuă, inclusiv prin întâlniri directe între trimisul special american Steve Witkoff și președintele Vladimir Putin, Washingtonul a avertizat că ar putea părăsi procesul de mediere în lipsa unor progrese semnificative.
Între timp, situația de pe front s-a intensificat, Ucraina atacând infrastructura critică de pe teritoriul rus și recâștigând teren în zonele de front, în timp ce Rusia a lansat atacuri de amploare asupra orașelor și rețelelor energetice ucrainene, provocând numeroase victime civile și condamnări internaționale. În reacție la deteriorarea situației de securitate, aliații occidentali au extins substanțial sprijinul militar, economic și umanitar acordat Ucrainei.
În timp ce Rusia semnalează deschiderea către negocieri de pace, aceasta accelerează recrutarea militară prin acordarea de prime consistente, extinderea conscripției și modificări legislative care permit înrolarea persoanelor fără cetățenie. Pe plan intern, noi legi întăresc controlul asupra disidenței, iar reformele electorale integrează teritoriile ucrainene ocupate în procesul legislativ înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din 2026. Din punct de vedere economic, banca centrală a menținut rata dobânzii la 21%, în contextul inflației ridicate și scăderii veniturilor din petrol, ceea ce sporește riscul unui deficit bugetar major. Relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Rusia s-au intensificat, cu multiple întâlniri ce au avansat discuții atât pe plan economic, cât și diplomatic. Concomitent, Rusia și-a relansat exporturile energetice către Turcia, India și Indonezia, în timp ce livrările de petrol către China au înregistrat o scădere.
Republica Moldova a stabilit alegerile parlamentare pentru 28 septembrie 2025, angajându-se să asigure transparența procesului electoral într-un climat geopolitic tensionat. Eforturile de influență ale Rusiei, inclusiv presupuse tentative de manipulare electorală și campanii de dezinformare susținute de rețele pro-ruse, s-au intensificat. În paralel, securitatea energetică a rămas o prioritate, Moldova reducându-și dependența de gazele rusești cu sprijinul Uniunii Europene.
În Balcani, tensiunile privind suveranitatea Bosniei s-au menținut ridicate, în contextul susținerii ferme din partea Uniunii Europene și NATO împotriva amenințărilor separatiste. Bulgaria a continuat modernizarea militară prin achiziția de avioane F-16 americane și semnarea unui nou acord de securitate, în timp ce Grecia a lansat un plan de modernizare a apărării în valoare de 25 de miliarde de euro. NATO și-a consolidat prezența în Kosovo pe fondul tensiunilor cu Serbia, iar România s-a pregătit pentru exerciții NATO de amploare, în paralel cu pregătirea pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025.