La începutul lunii decembrie, negocierile de la Moscova dintre SUA și Rusia au înregistrat progrese minime, președintele Vladimir Putin reiterând cerințele teritoriale privind Donbasul, în timp ce Ucraina a respins ferm orice concesii . În a doua parte a lunii, eforturile diplomatice s-au concentrat pe compatibilizarea viziunilor SUA și Europei privind potențialul conținut al unui acord de pace, mai ales în ceea ce privește garanțiile de securitate pentru Ucraina. Negocierile s-au intensificat la sfârșitul lunii decembrie în jurul unui plan de pace revizuit în 20 de puncte de Ucraina, care sublinia încetarea imediată a focului, garanții de securitate robuste în cazul unui nou atac rusesc și reconstrucția postbelică. La sfârșitul lunii, Ucraina și SUA au descris planul ca aproape final, deși probleme cheie—în special controlul Donbasului—rămân nerezolvate. Președintele Putin și-a reafirmat poziția maximalistă în războiul din Ucraina și nu renunță la pretențiile teritoriale în Ucraina. La sfârșitul lunii, pentru a perturba negocierile, Rusia a susținut că Ucraina ar fi lansat un atac masiv cu drone asupra reședinței lui Putin de la Valda, acuzație pe care Ucraina a negat-o, iar agențiile de informații ale SUA au considerat-o nefondată.
Ucraina și-a demonstrat capacitatea de a lovi adânc în infrastructură militară, energetică și logistică a Rusiei, în timp ce Rusia a intensificat presiunea pe front și a efectuat atacuri sistematice asupra infrastructurii civile și energetice din Ucraina. Sprijinul occidental pentru Ucraina a devenit mai instituționalizat și pe termen lung, combinând asistență militară extinsă—axată pe apărarea aeriană, achiziția de arme avansate și producția industrială comună—cu pachete financiare coordonate pentru stabilizarea economiei și a sistemului energetic ucrainean.
Rusia s-a confruntat cu presiuni economice crescânde din cauza sancțiunilor și a scăderii veniturilor din energie. Banca Centrală a ridicat anumite limite privind transferurile valutare înainte de termen și a redus ușor ratele dobânzilor, în timp ce creșterea PIB-ului a încetinit la aproximativ 1%, iar inflația a rămas peste țintă.
Republica Moldova a continuat eforturile diplomatice prin discuții cu oficiali NATO și americani, în timp ce și-a sporit reziliența energetică prin asigurarea importurilor de energie electrică din România și pregătirea pentru punerea în funcțiune a liniei de transport de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău. In plan nivel intern, guvernul a luat măsuri pentru protejarea suveranității economice, inclusiv prin blocarea investițiilor Lukoil-Moldova, în timp ce oligarhul pro-Kremlin Ilan Sor, a anunțat că își retrage „proiectele sociale” din Moldova, semnalând astfel o posibilă schimbare a influenței ruse.
În Balcani, Summit-ul UE–Balcanii de Vest a reafirmat perspectiva de aderare la UE a regiunii, subliniind nevoia de securitatea și reziliența în fața amenințărilor hibride. Kosovo a organizat alegeri parlamentare extraordinare, partidul Vetëvendosje al prim-ministrului Albin Kurti obținând majoritatea necesară pentru formarea unui guvern stabil. Guvernul Bulgariei și-a dat demisia după proteste ample și un vot de neîncredere în parlament din cauza corupției și a proastei gestionări economice. Muntenegru a continuat progresul în aderarea la UE, închizând încă cinci capitole de negociere. În România, protestele la nivel național au cerut o independență judiciară mai puternică și măsuri anticorupție mai ferme, în timp ce guvernul și-a consolidat capabilitățile de apărare prin investiții strategice în industrie, precum, si sustinerea pentru Ucraina printr-o contribuție de 50 de milioane de euro in cadrul programului Priority Ukraine Requirements List (PURL), condus de SUA.