Summitul NATO de la Haga a marcat reafirmarea solidarității la nivelul Alianței în jurul articolului 5 și apărării mutuale, precum și menționarea Rusiei ca o amenințare pe termen lung. SUA au reușit să-și convingă aliații europeni ca NATO să-și asume creșterea cheltuielilor pentru apărarea la 5% din PIB până în 2025,
Negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina din iunie au fost marcate de cerințe rigide din partea Moscovei și lipsă de compromisuri. Singurul rezultat concret a fost un acord privind un schimb de prizonieri, axat pe cazurile vulnerabile, însă condițiile impuse de Rusia — retragerea ucraineană, neutralitatea și recunoașterea teritoriilor anexate — rămân inacceptabile pentru Kiev.
În iunie 2025, Ucraina a lansat cele mai ample atacuri cu drone și tactici hibride de până acum, provocând daune semnificative infrastructurii militare ruse și expunând vulnerabilități interne. Ucraina a lansat 117 drone într-o operațiune numită „Pânza de păianjen”, vizând patru baze aeriene ruse și avariind circa 40 de aeronave, inclusiv bombardierele purtătoare de rachete de croazieră. Ca raspuns, Rusia a intensificat ofensiva aeriană și terestră în estul Ucrainei. Pe plan intern, autoritățile ucrainene au implementat reforme pentru consolidarea guvernării în timp de război, atragerea de investiții și aprofundarea legăturilor internaționale, cu sprijin semnificativ din partea UE, Marii Britanii și altor aliați. Acestea au inclus amânarea plății datoriilor, legalizarea dublei cetățenii și măsuri de supraveghere a industriei de apărare.
După atacurile ucrainene asupra bazelor aeriene ruse și prăbușirea a două poduri, Putin a acuzat Kievul de terorism și a sugerat o posibilă oprire a negocierilor de pace. Rusia a reacționat prin relocarea bombardierelor strategice mai departe în zona sa asiatică și intensificarea programelor nucleare, inclusiv producția în serie a rachetelor Oreshnik. Imaginile satelitare indică o consolidare militară rusă lângă granițele NATO și reactivarea infrastructurii nucleare în Kaliningrad, Belarus și Arctica. Modelul economic de război al Rusiei dă semne de slăbiciune, în contextul inflației, penuriei de forță de muncă și scăderii producției industriale. În plan extern, proiectele energetice ale Rusiei pentru crearea unui hub de export al gazului în Turcia au fost suspendate, cooperarea cu Iranul slăbește, iar parteneriatul militar cu Coreea de Nord se intensifică.
Moldova se confruntă cu presiuni interne și externe crescânde pe fondul apropierii alegerilor parlamentare care vor avea loc la 28 septembrie, ceea ce a determinat autoritățile să întărească controlul la frontieră și să accelereze proiectele de infrastructură strategică. Tensiunile politice cresc înaintea alegerilor, alimentate de polarizarea dintre forțele pro-europene și cele pro-ruse. Cu toate acestea, Chișinăul își consolidează relațiile cu UE și România, în ciuda eforturilor externe de destabilizare. Economia rămâne fragilă, iar situația din regiunea separatistă Transnistria se deteriorează. Deși NATO nu vede o amenințare militară iminentă, riscurile de atacuri hibride și ingerințe străine persistă.
Parlamentul European a amânat votul privind aderarea Macedoniei de Nord la UE din cauza obiecțiilor europarlamentarilor bulgari. Președintele sârb Aleksandar Vučić a vizitat Ucraina pe 11 iunie, dar a refuzat să semneze declarația de susținere a ajutorului pentru Kyiv și de condamnare a Rusiei, menținând neutralitatea Serbiei. În contextul tensiunilor dintre Iran și Israel, Vučić a suspendat exporturile de muniție și a solicitat SUA prelungirea licenței pentru compania petrolieră NIS. România și-a consolidat cooperarea cu NATO prin exercițiul naval Sea Breeze și primirea a 18 avioane F-16 din Olanda. În România a fost investit un nou guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, coaliție guvernamentală pro-europeană trebuind să adopte reforme fiscale pentru a preveni o criză cauzată de un deficit excesiv, de 9,2% din PIB, cel mi mare din UE.