New Strategy Center publică ediția din mai a buletinului informativ lunar, în care analizăm cele mai relevante informații și evenimente din regiunea Mării Negre și Balcani, precum și cele cu impact asupra acestui spațiu.
La 1 mai, Ucraina și SUA au semnat un acord istoric privind mineralele critice, creând un fond comun care oferă Ucrainei drepturi de proprietate și împarte veniturile viitoare din licențe, în timp ce firmele americane obțin acces și oferă finanțare și tehnologie.
În plan diplomatic s-a înregistrat în 16 mai, la Istanbul, prima întâlnire dintre echipele de negociere ale Rusiei și Ucrainei, care nu a adus noutăți semnificative, în afara unui schimb de 1000 de prizonieri de fiecare parte, cel mai mare de la începutul războiului. Cu această ocazie, Rusia și-a prezentat unele cerințe, cum ar fi neutralitatea Ucrainei, renunțarea la despăgubirile de război și acceptarea pierderilor teritoriale, ceea ce a determinat nemulțumirea Ucrainei și impresia că Rusia nu dorește în realitate progrese diplomatice și încetarea războiului. O convorbire între Trump și Putin, pe 19 mai, a fost considerată productivă, ambele părți acceptând redactarea unor memorandumuri de înțelegere. Tensiunile au persistat, Moscova solicitând concesii NATO și ridicarea unor sancțiuni, iar o nouă rundă de negocieri a fost programată pentru 2 iunie, tot la Istanbul.
Pe front, Ucraina a intensificat atacurile cu drone și operațiunile de sabotaj în adâncimea teritoriului rus, vizând infrastructura militară și industrială. În paralel, Rusia a lansat două dintre cele mai masive atacuri aeriene de la începutul războiului, lovind grav infrastructura civilă și portuară. Ca răspuns, aliații occidentali au crescut semnificativ sprijinul militar, inclusiv producția de rachete cu rază lungă, obuze, drone, sisteme de apărare antiaeriană și ajutoare financiare de miliarde, prin mecanisme UE și G7 legate de activele rusești înghețate.
În ciuda pierderilor constante pe front și numărul mare de dezertări, Moscova a continuat recrutarea prin stimulente și a extins producția de muniție. Economic, Rusia se confruntă cu un deficit de 2,6 milioane de muncitori, inflație în creștere și scăderea comerțului cu China, în ciuda exporturilor continue de petrol către India și Turcia. Pe plan diplomatic, Putin a consolidat relațiile cu China și Venezuela, a primit sprijin cu rachete din partea Iranului și a menținut comerțul militar cu India.
În contextul tensiunilor regionale și al integrării europene, Republica Moldova a adoptat un plan național de aderare la UE pentru perioada 2025–2029 și a introdus reguli noi împotriva conținutului criminal online, întărind securitatea cibernetică și statul de drept. Guvernul a anunțat și o schimbare majoră în domeniul energetic: Energocom, companie de stat, va înlocui Moldovagaz, controlată de Rusia, până la 1 august, iar un contract încheiat cu companie românească OMV Petrom îi va permite să-și asigure 25% din necesarul de gaze din 2027, după ce România va începe exploatarea gazelor din din Marea Neagră.
În Balcani, Edi Rama a câștigat categoric alegerile din Albania, deși rezultatul a fost umbrit de proteste și acuzații de fraudă. Bulgaria și-a reconfirmat planul de a adopta euro până în 2026, respingând un referendum. Grecia a avertizat că va bloca accesul Turciei la fonduri europene de apărare dacă Ankara continuă amenințările de război. În Kosovo, UE a relaxat sancțiunile pe fondul reducerii violenței.
Alegerile prezidențiale din România, din mai 2025, au marcat un moment politic important: Nicușor Dan a câștigat turul doi cu 54,19% din voturi în fața candidatului de extremă dreapta George Simion. Platforma sa moderată și pro-europeană a atras sprijin major, respingând populismul naționalist. Curtea Constituțională a validat rezultatul, confirmând direcția democratică și angajamentul României față de valorile europene.