New Strategy Center publică ediția din martie a buletinului informativ lunar, în care analizăm cele mai relevante informații și evenimente din regiunea Mării Negre și Balcani, precum și cele cu impact asupra acestui spațiu.
Luna martie a fost marcată de o intensificare semnificativă a eforturilor diplomatice internaționale, având ca obiectiv obținerea unui armistițiu în Ucraina și conturarea unui cadru sustenabil pentru pace. Criza diplomatică dintre Washington și Kiev, declanșată la începutul lunii și concretizată prin suspendarea sprijinului american, a fost depășită prin acordul de încetare a focului din 11 martie, încheiat în Arabia Saudită, care a relansat cooperarea bilaterală și a demonstrat angajamentul Ucrainei față de dezescaladare. Cu ocazia celei de a doua runde de negocieri, desfășurată în perioada 24–25 martie la Riad, SUA a obținut un angajament din partea părților menit să asigure navigație sigură în Marea Neagră, să interzică utilizarea navelor comerciale în scopuri militare și să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice. De asemenea, Washingtonul a acceptat să sprijine reluarea exporturilor agricole ale Rusiei. Moscova a condiționat aplicarea sa deplină de ridicarea anumitor sancțiuni, restaurarea accesului la sistemul SWIFT pentru unele bănci ce acționează în domeniul agricol și facilitarea comerțului de îngrășăminte și produse agricole agricol. Moscova pare că de fapt testează posibilitatea eliminării unor sancțiuni, fiind mai puțin dispusă în realitate la stoparea ostilităților.
În paralel, liderii europeni au lansat o inițiativă de pace proprie și au propus sprijin militar și politic pentru Ucraina printr-o „coaliție a celor dispuși”, evidențiind dorința de autonomie strategică față de SUA. Printre măsurile esențiale se numără planul „Sky Shield”, fondul „Rearm Europe” de 800 miliarde de euro, posibila confiscare a activelor rusești înghețate și discuții privind descurajarea nucleară europeană.
În Rusia, autoritățile au pledat pentru o implicare internațională extinsă, promovând totodată o strategie de prelungire a negocierilor pentru a obține recunoașterea regiunilor ucrainene ocupate. Moscova a respins ideea unei misiuni europene de menținere a păcii, dar s-a declarat deschisă față de forțe din state „neutre”, precum China. În paralel, s-au purtat discuții ruso-americane privind o posibilă reluare a livrărilor de gaze prin Nord Stream 2, în ciuda opoziției Berlinului. În plus, Moscova a consolidat relațiile strategice cu Iranul, Myanmar și Mali, adaptându-se restricțiilor impuse exporturilor energetice.
Republica Moldova se confruntă cu riscuri crescute privind integritatea electorală, în contextul acuzațiilor de ingerință rusă înaintea alegerilor parlamentare anticipate, prin rețeaua oligarhului fugar Ilan Șor. Autoritățile au deschis mai multe anchete, inclusiv arestarea guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și condamnarea deputatului Alexandr Nesterovschi. În acest context tensionat, UE a aprobat un pachet de 1,9 miliarde de euro pentru sprijin economic și democratic, iar Franța a semnat un acord de 30 milioane de euro pentru eficiență energetică, vizând reducerea dependenței de energia rusă.
În Balcani, Serbia se confruntă cu o criză politică după protestele generate de prăbușirea unei stații, care au dus la demisia premierului Miloš Vučević, în timp ce președintele Aleksandar Vučić ia în calcul alegeri anticipate. În Turcia, arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, sub acuzații de corupție, a declanșat manifestații. Albania, Croația și Kosovo au semnat un pact de apărare pentru întărirea securității regionale și sprijinirea integrării euro-atlantice a Kosovo. În România, Călin Georgescu a fost respins din cursa prezidențială de către Curtea Constituțională, care a constatat nereguli în dosarul său de candidatură, rămânând 11 candidați pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în 4 și 18 mai.