INSCOP a prezentat joi, 19 februarie, într-o conferință de presă, un sondaj realizat la comanda New Strategy Center, intitulat ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România.”
35.4% dintre participanții la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă concesii Rusiei (față de 24.5% în noiembrie 2023). 53.3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile (față de 64.7% în noiembrie 2023). Ponderea non-răspunsurilor este de 11.3% (față de 10.8% în noiembrie 2023).
54.9% dintre cei chestionați sunt de părere că vinovatul de declanșarea războiului este Rusia (față de 71.2% în mai 2022 și 49.8% în noiembrie 2023). 14.1% indică Ucraina (față de 4.5% în mai 2022 și 8.8% în noiembrie 2023), 7.7% SUA (față de 10.4% în mai 2022 și 14.6% în noiembrie 2023), 9% Uniunea Europeană (față de 1.7% în mai 2022 și 2.9% în noiembrie 2023), iar 3.5% alții. Ponderea non-răspunsurilor este de 10.8% (față de 8.3% în mai 2022 și 19.4% în noiembrie 2023).
31.5% dintre participanții la sondaj consideră că, pentru a rezista în fața agresiunii Rusiei, România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar, 10.5% ajutor militar, iar 12.2% financiar. 42.6% cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor, în timp ce 3.3% nu știu sau nu răspund.
Remus Stefureac, director INSCOP Research: ”Datele arată trecerea de la un consens inițial puternic al atribuirii vinovăției pentru declanșarea războiului, către o fragmentare progresivă a percepțiilor, semn că opinia publică devine mai permeabilă la narațiuni alternative alimentate de războiul informațional fără precedent. Creșterea ponderii celor care atribuie vina altor actori decât Rusia indică nu doar polarizare, ci și o diversificare a cadrelor de interpretare geopolitică în rândul populației pe fondul eforturilor constante de influențare a populației. Aceste evoluții se datorează absenței în ultimii 4 ani a unor linii curajoase de comunicare strategică asumate de clasa politică și care să proiecteze clar și constant interesele critice ale României.”
George Scutaru, director general New Strategy Center: „Această cercetare prezintă percepția românilor față de diverse teme direct legate de războiul din Ucraina sau care au legătură cu aspecte importante ce țin de securitatea țării noastre. Cercetarea validează existența unor tendințe îngrijorătoare la nivelul societății, care s-au accentuat sub presiunea unor evenimente interne și externe, a unui slab răspuns instituțional și a unor campanii de dezinformare. Situația actuală este determinată de mai mulți factori, cum ar fi comunicarea sporadică sau inconsistentă din partea elitei politice în ceea ce privește suportul pentru Ucraina, evitarea temelor legate de apărarea și securitatea României în ciuda evoluțiilor în plan internațional, lipsa de implicare în dezvoltarea unei culturi de securitate și a unei responsabilități civice atunci când vine vorba de apărarea României.
Faptul că 42,6% dintre cei chestionați se pronunță ca România să nu ajute în niciun fel Ucraina arată eșecul politicii de comunicare a statului român în sprijinul Ucrainei. La 4 ani de la declanșarea războiului, observăm că Rusia, prin campanii de dezinformare, poate influența opinia publică și inhiba decizii politice. Dacă Ucraina nu mai poate rezista, singura țară din NATO care va avea o situație de securitate mult înrăutățită va fi România. Colapsul frontului ucrainean va însemna o graniță directă a României cu Federația Rusă pe Dunăre și, cel mai probabil, și pe Prut, pentru că Rusia nu va ezita să atace și Republica Moldova. Pentru oficialii români ar fi foarte ușor să explice cetățenilor motivele pentru care trebuie să ajutăm Ucraina, fiind vorba, în primul rând, despre securitatea țării noastre.
Cultura civică privind apărarea țării este foarte fragilă, iar rezultatele acestui sondaj ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru decidenți. Responsabilitățile noastre ca stat NATO nu sunt pe deplin înțelese, existând așteptări ca alții să ne apere în caz de conflict, fără a avea o atitudine similară dacă o altă țară NATO s-ar confrunta cu o agresiune. Este îngrijorător că puțini români au încredere în capacitatea țării de a se apăra de o agresiune rusă. Faptul că mulți români își doresc ca dronele rusești, care intră în spațiul aerian național să fie doborâte, este de fapt un apel la acțiune transmis către factorului politic și militar.”
Sondajul poate fi accesat AICI
