New Strategy Center a participat în perioada 12-13 noiembrie la workshopul ”Maritime Security Challenges in the Black Sea and the Aegean Sea”, organizat de Konrad Adenauer Stiftung și Institute of Economic Relations, la Kavala, Grecia.
În cadrul panelului „Provocări emergente de securitate pentru porturi și navigația maritimă” contraamiralul (rez.) Liviu Coman, Senior Associate Expert al New Strategy Center, a prezentat o analiză a deteriorării securității maritime în Marea Neagră și a implicațiilor pentru România și flancul sud-estic al NATO.
Intervenția a evidențiat escaladarea amenințărilor asupra libertății de navigație, a porturilor și infrastructurii critice, prin atacuri cu drone aeriene și maritime, precum și prin utilizarea războiului electronic. O atenție deosebită a fost acordată vulnerabilităților din zona Sulina și de pe coridorul dunărean, unde concentrarea traficului comercial și proximitatea porturilor ucrainene complică protecția navelor. Prezentarea a subliniat consecințele potențiale ale blocării canalului Sulina asupra exporturilor ucrainene și intereselor economice românești, precum și necesitatea protejării infrastructurii energetice offshore, în special a proiectului Neptun Deep.
Analiza a susținut necesitatea adaptării răspunsului aliat prin suplimentarea capabilităților de informații, supraveghere și cercetare, dezvoltarea apărării împotriva dronelor și instituirea unei misiuni maritime NATO în vestul Mării Negre – Neptun Deep Sentry, inspirată de modelul Baltic Sentry. Complementar, a fost avansată, condiționat de continuarea atacurilor, propunerea examinării unei zone de interdicție aeriană cu caracter defensiv deasupra porturilor dunărene ucrainene, pe baza unor aranjamente juridice și operaționale adecvate. Mesajul central al intervenției a fost că libertatea navigației și securitatea infrastructurii critice necesită o prezență aliată persistentă, capabilități de reacție credibile și o coordonare regională consolidată.
Pe parcursul conferintei, dezbaterile au evidențiat interdependența dintre securitatea maritimă, protecția infrastructurii critice și conectivitatea regională, subliniind că, în Marea Neagră, amenințările generate de război au un impact predominant față de factorii climatici, iar particularitățile regiunii impun evitarea transferării automate a modelelor de risc din Mediterana centrală și occidentală. Analiza implicațiilor economice ale conflictului a reliefat perturbarea fluxurilor comerciale, creșterea costurilor de transport și asigurare, precum și importanța porturilor dunărene românești și a portului Constanța pentru exporturile ucrainene și reziliența regională.
În a doua zi, accentul s-a deplasat asupra Middle Corridor, ca alternativă de conectare a Asiei Centrale cu Europa prin ocolirea Rusiei, dar și asupra limitărilor sale structurale, inclusiv integrarea insuficientă a modurilor de transport și capacitatea porturilor georgiene. Au fost evidențiate riscurile geopolitice pentru dezvoltarea portului Anaklia asociate proximității portului Ochamchire și perspectivei utilizării sale militare de către Rusia, precum și relevanța cablului digital Georgia–România. Discuțiile au susținut o abordare realistă a proiectării, finanțării și rezultatelor infrastructurii, cu accent asupra legăturilor către Marea Egee, rolului Dunării și viitorului coridor dintre Marea Neagră și Marea Baltică.
Intervenția a evidențiat escaladarea amenințărilor asupra libertății de navigație, a porturilor și infrastructurii critice, prin atacuri cu drone aeriene și maritime, precum și prin utilizarea războiului electronic. O atenție deosebită a fost acordată vulnerabilităților din zona Sulina și de pe coridorul dunărean, unde concentrarea traficului comercial și proximitatea porturilor ucrainene complică protecția navelor. Prezentarea a subliniat consecințele potențiale ale blocării canalului Sulina asupra exporturilor ucrainene și intereselor economice românești, precum și necesitatea protejării infrastructurii energetice offshore, în special a proiectului Neptun Deep.
Analiza a susținut necesitatea adaptării răspunsului aliat prin suplimentarea capabilităților de informații, supraveghere și cercetare, dezvoltarea apărării împotriva dronelor și instituirea unei misiuni maritime NATO în vestul Mării Negre – Neptun Deep Sentry, inspirată de modelul Baltic Sentry. Complementar, a fost avansată, condiționat de continuarea atacurilor, propunerea examinării unei zone de interdicție aeriană cu caracter defensiv deasupra porturilor dunărene ucrainene, pe baza unor aranjamente juridice și operaționale adecvate. Mesajul central al intervenției a fost că libertatea navigației și securitatea infrastructurii critice necesită o prezență aliată persistentă, capabilități de reacție credibile și o coordonare regională consolidată.
Pe parcursul conferintei, dezbaterile au evidențiat interdependența dintre securitatea maritimă, protecția infrastructurii critice și conectivitatea regională, subliniind că, în Marea Neagră, amenințările generate de război au un impact predominant față de factorii climatici, iar particularitățile regiunii impun evitarea transferării automate a modelelor de risc din Mediterana centrală și occidentală. Analiza implicațiilor economice ale conflictului a reliefat perturbarea fluxurilor comerciale, creșterea costurilor de transport și asigurare, precum și importanța porturilor dunărene românești și a portului Constanța pentru exporturile ucrainene și reziliența regională.
În a doua zi, accentul s-a deplasat asupra Middle Corridor, ca alternativă de conectare a Asiei Centrale cu Europa prin ocolirea Rusiei, dar și asupra limitărilor sale structurale, inclusiv integrarea insuficientă a modurilor de transport și capacitatea porturilor georgiene. Au fost evidențiate riscurile geopolitice pentru dezvoltarea portului Anaklia asociate proximității portului Ochamchire și perspectivei utilizării sale militare de către Rusia, precum și relevanța cablului digital Georgia–România. Discuțiile au susținut o abordare realistă a proiectării, finanțării și rezultatelor infrastructurii, cu accent asupra legăturilor către Marea Egee, rolului Dunării și viitorului coridor dintre Marea Neagră și Marea Baltică.
