Panelul a fost moderat de General-locotenent (r.) Ben HODGES, Membru al Consiliului Consultativ Internațional al New Strategy Center, fost comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa, General Gheorghiță VLAD, Șeful Apărării României, General Thierry BURKHARD, Șeful Apărării Franței, General de brigadă Vitalie MICOV, Șeful Apărării din Republica Moldova, General (r.) Philip M. BREEDLOVE, fost Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa.

Această intervenție extinsă reflectă o serie de perspective strategice și operaționale asupra securității în regiunea estică a Europei, în special în contextul războiului hibrid dus de Federația Rusă. Se afirmă clar că Rusia, prin acțiunile sale de dezinformare, atacuri cibernetice și influență asupra proceselor electorale, este deja în război cu Occidentul – chiar dacă Occidentul evită să recunoască acest lucru deschis. Răspunsul trebuie să fie structurat în mai multe planuri: în spațiul hibrid (informațional și cibernetic), prin consolidarea flancului estic al NATO, și prin creșterea capacității reale de reacție militară. Un exemplu grav menționat este lipsa de autoritate a piloților NATO (care participă la misiuni de poliție aeriană) de a acționa preventiv în cazul unor amenințări rusești, în special atunci când aeronavele nu aparțin statului survolat. Acest lucru duce la situații absurde în care piloții aliați pot fi martori la un atac iminent fără a avea dreptul să răspundă, decât dacă sunt atacați primii. Se cere înlocuirea regulilor de angajare pe timp de pace cu reguli de apărare activă. Moldova este menționată tot mai frecvent ca posibilă țintă dacă Rusia își atinge obiectivele în Ucraina. Reprezentantul moldovean evidențiază vulnerabilitatea statului și lipsa statutului de membru NATO sau UE, dar subliniază și eforturile de consolidare a capacității de apărare și cooperarea activă cu partenerii occidentali. Un subiect sensibil abordat este și prezența trupelor ruse și a stocurilor masive de muniție în regiunea Transnistria – considerate un risc strategic major. România este evidențiată ca un aliat crucial în regiunea Mării Negre, având o poziție strategică și infrastructuri esențiale, precum Portul Constanța. Eforturile recente includ modernizarea legislației pentru a permite reacții rapide și creșterea capacității de apărare aeriană. S-a subliniat și contribuția României în misiunile NATO și UE în Africa și alte zone, precum și parteneriatele solide cu Franța, SUA și alte state. Un punct-cheie al dezbaterii a fost apărarea aeriană și antirachetă, unde s-a recunoscut că nicio țară NATO nu este în prezent pregătită să facă față tipului de atac aerian pe care Rusia îl desfășoară zilnic în Ucraina. Capacitățile existente sunt limitate și fragmentate pe nivele: strategic, operațional și tactic. Se cere dezvoltarea urgentă a unor rețele dense de senzori și sisteme de interceptare, precum și învățarea lecțiilor de la ucraineni, care au devenit lideri în apărarea împotriva dronelor tactice. La final, s-a subliniat că este mult mai ieftin și eficient să neutralizezi lansatorul înainte ca racheta să fie trasă – o metaforă esențială pentru politici viitoare în materie de apărare. Se sugerează că, în cazul unui atac iminent, ar trebui ca armatele statelor aliate să aibă mandatul politic de a „opri arcașul, nu doar să intercepteze săgeata”. Acest tip de reacție anticipativă implică însă decizii politice ferme și prealabile.

Urmăriți transmisiunea live pe YouTube: https://youtube.com/live/TlLn2iLVMO0?feature=share