Rebuild Ukraine Forum 2026 / Panelul Xa / 23 octombrie 2026

Discuțiile s-au concentrat pe rolul esențial al Dunării ca arteră de transport internațională și coridor strategic pentru conectivitate, securitate și redresarea economică a Ucrainei. Yulia Sirko a subliniat importanța unei dezvoltări holistice a bazinului dunărean, semnalând provocările legate de schimbările climatice (secete), necesitatea decolmatării și a deminării fluviului, importanța construirii podului Isaccea-Orlivka (prin parteneriat public-privat sau finanțare publică) și a simplificării procedurilor vamale pentru reducerea cozilor de la frontieră. La rândul său, George Scutaru a punctat că Dunărea va deveni cea mai rapidă și ecologică rută din sudul Germaniei până în sudul Ucrainei, fiind necesară conectarea feroviară și rutieră a porturilor Constanța, Galați, Brăila, Reni și Giurgiulești, în timp ce porturile ucrainene continuă să fie ținta atacurilor rusești.

Din perspectiva politicilor europene și a integrării regionale, Sebastian Schäffer a amintit că politica de transport pe Dunăre datează din 1957, fiind mai veche decât spațiul Schengen sau moneda euro, și a pledat pentru integrarea treptată a Ucrainei și a Republicii Moldova prin actualizarea coridoarelor europene. Totodată, Schäffer a remarcat o scădere a volumului de mărfuri transportate în perioada 2024-2026, subliniind nevoia de mai multe acțiuni concrete alături de strategii și de o mai bună comunicare a poveștilor de succes europene. Din perspectiva sectorului de construcții, Carol Șerban a arătat că firmele de construcții devin vitale atunci când securitatea și conectivitatea se intersectează, pledând pentru utilizarea pe scară largă a parteneriatelor public-private (PPP), abordări integrate de tip proiectare-construcție-operare și crearea unui indice de infrastructură suverană pentru flancul estic al NATO, începând cu zona Sulina.

În ultima parte a dezbaterii, Wilfried Jilge a accentuat importanța securității la gurile Dunării, propunând patrule permanente cu flotile mici de ambarcațiuni fără pilot, zone-tampon și zone de interdicție aeriană pentru protejarea infrastructurii critice. Jilge a mai subliniat că exporturile de cereale ucrainene pot fi diversificate prin rute alternative spre Balcanii de Vest și Italia (pe calea ferată Liov-Cernăuți), reducând costurile suplimentare suportate de fermieri. În final, au fost discutate provocările politice cu care Europa s-ar putea confrunta în 2027 și s-a reafirmat că sprijinul financiar consistent al Germaniei (precum cele 12 miliarde de euro votate de Bundestag) și potențialul României de a deveni cel mai mare producător de gaze din UE în 2027 vor consolida reziliența și securitatea întregii regiuni a Mării Negre și a Dunării.