Rebuild Ukraine Forum 2026 / Panelul XIa / 23 octombrie 2026

Discuțiile s-au concentrat pe importanța strategică a conectivității de la Marea Baltică la Marea Neagră, crearea unui triunghi geostrategic format din Polonia, Ucraina și România, dezvoltarea infrastructurii feroviare și rutiere, precum și pe mobilitatea militară. Oksana Savchuk a subliniat că ruta dintre Marea Baltică și Marea Neagră este vitală, Ucraina primind deja primul lot pentru extinderea căii ferate cu ecartament european către Liov. A fost evidențiată importanța coridorului Gdansk-Cernăuți-Constanța, necesitatea extinderii ecartamentului european spre Dunăre și simplificarea controlului vamal prin puncte de trecere unice, pentru accelerarea integrării europene a Ucrainei și a Republicii Moldova.

Abordând perspectiva istorică și geopolitică, Adam Eberhardt a remarcat că în ultimii 35 de ani axa principală a fost Est-Vest, legăturile nord-sud (precum autostrada Via Carpathia și ruta Polonia-România prin Ucraina) primind mult mai puțină atenție. Eberhardt a subliniat că acest triunghi strategic este esențial pentru securitatea energetică, economică și militară, deși timpii de tranzit actuali sunt foarte lungi (de exemplu, 10 ore de la Varșovia la Liov), iar Polonia a devenit deja al doilea cel mai important partener comercial al Ucrainei. În completare, Małgorzata Samojedny a atras atenția asupra unei vulnerabilități critice de infrastructură: drumurile și podurile vechi din Polonia au fost proiectate pentru sarcini mai ușoare decât echipamentele grele precum tancurile Abrams (o problemă semnalată de ani de zile de generalul Ben Hodges), fiind necesară integrarea infrastructurii de mobilitate militară în bugetele de apărare NATO și adoptarea ecartamentului european.

În continuare, Ionel Scrioșteanu a punctat că cea mai directă rută între Constanța și portul Gdansk trece prin Ucraina și trebuie construită la standarde europene, completând coridorul Grecia-Bulgaria-România. Scrioșteanu a menționat colaborarea cu autoritățile ucrainene pentru primul tronson cu ecartament european de la Siret la Cernăuți, esențial pentru creșterea rezilienței regionale. Iryna Kosse a adăugat că în iulie 90% din importurile Ucrainei au venit pe cale terestră, subliniind că ruta care ocolește Carpații este mai ieftină, însă proiectele se confruntă cu finanțare directă limitată (programul SAFE fiind dedicat doar statelor membre UE) și cu nevoia unor acorduri de acces stabilite înainte de construcție. Din perspectiva transportatorilor, Florin Spătaru a subliniat că terminalele de transbordare (precum cele operate de GFR) au nevoie de investiții consistente și de un angajament guvernamental ferm pentru a debloca volumele maxime de comerț, pledând pentru un plan strategic european integrat de transport și pentru soluții la provocările legate de nivelul apelor Dunării.