Black Sea and Balkans Security Forum 2026

Panelul I, intitulat 2026 – Black Sea in Focus: Expectations from the Upcoming Bucharest 9 and NATO Summits, a fost moderat de domnul Ionel NIȚU, Președinte al New Strategy Center, care a purtat un dialog cu Excelența Sa Nicușor Dan, Președintele României.

Discuția a evidențiat necesitatea consolidării cooperării regionale într-un context internațional marcat de multiple crize de securitate și de creșterea nivelului de competiție geopolitică. Au fost abordate principalele evoluții strategice din regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv războiul din Ucraina, situația de securitate din Orientul Mijlociu, precum și impactul acestora asupra stabilității euro-atlantice. Totodată, a fost subliniată importanța dezvoltării unor mecanisme de cooperare capabile să reunească actorii statali și non-statali în jurul unor obiective comune privind menținerea păcii, securitatea alimentară și stabilitatea regională. În cadrul dezbaterii, s-a evidențiat faptul că actualul context strategic impune existența unor platforme de dialog și coordonare care să înțeleagă și să gestioneze preocupările diferiților actori internaționali, contribuind astfel la reducerea riscurilor și la consolidarea rezilienței regionale.

În intervenția sa, Președintele României a reafirmat caracterul prioritar al sprijinului acordat Ucrainei și a subliniat contribuția constantă a României la misiunile și operațiunile NATO și ale Uniunii Europene. A fost evidențiat rolul României în consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic al NATO, precum și importanța cooperării dintre statele care împărtășesc aceleași valori și obiective strategice. Discuțiile au pus accent pe relevanța reuniunilor Bucharest 9 și NATO pentru întărirea parteneriatului transatlantic, creșterea interoperabilității și aprofundarea cooperării dintre aliați. Totodată, a fost reafirmată continuitatea direcției de politică externă a României în raport cu NATO, Uniunea Europeană și ceilalți parteneri strategici. Un alt subiect important abordat a fost reprezentat de eforturile de deminare din regiunea Mării Negre, considerate esențiale pentru garantarea libertății de navigație și pentru menținerea securității maritime regionale.

Panelul a fost moderat de doamna Alisa VOGT, Director de Program pentru Afaceri Internaționale în cadrul Körber Foundation, și i-a reunit pe Excelența Sa Oana Țoiu, pe Ambasadorul Mehmet Kemal BOZAY, ministru adjunct al afacerilor externe al Türkiye, precum și o intervenție video a lui Géza Andreas von GEYR, secretar de stat în cadrul Ministerului Federal de Externe al Germaniei. Discuțiile au fost centrate pe implicațiile strategice ale războiului din Ucraina asupra securității regiunii Mării Negre și a spațiului euro-atlantic extins. Un accent important a fost pus pe necesitatea consolidării protecției infrastructurii critice, a rețelelor energetice și a investițiilor strategice în fața amenințărilor hibride tot mai complexe. Au fost abordate incidentele recente privind pătrunderi de drone în spațiul aerian aliat, subliniindu-se importanța investițiilor în tehnologii anti-dronă, capacități de deminare și creșterea rezilienței regionale. De asemenea, a fost evidențiat sprijinul oferit de parteneri precum Statele Unite, Franța și Germania în combaterea amenințărilor hibride și în consolidarea capacităților de descurajare.

Totodată, panelul a subliniat importanța menținerii solidarității și aprofundării cooperării între aliații din regiunea Mării Negre în domenii precum securitatea energetică, protecția infrastructurii și conectivitatea regională. Discuțiile au evidențiat relevanța înțelegerii mai profunde a dimensiunii economice a regiunii Mării Negre, în special în contextul comerțului maritim și al securității alimentare. A fost remarcat rolul Turciei în cadrul acordului privind exportul de cereale ca exemplu de cooperare regională cu impact global, precum și faptul că evoluțiile din Marea Neagră produc reverberații directe asupra regiunii Mediteranei și a Uniunii Europene în ansamblu. În același timp, s-a subliniat că acțiunile Rusiei atât în nordul, cât și în sudul Alianței, inclusiv încălcările repetate ale spațiului aerian și activitățile așa-numitei „flote fantomă" din Marea Baltică, reprezintă provocări directe la adresa securității maritime și comerciale europene. În acest context, a fost evidențiată necesitatea unei coordonări mai strânse între aliați pentru consolidarea descurajării colective, a rezilienței și a pregătirii strategice în întreg spațiul euro-atlantic.

Panelul a fost moderat de domnul Alexandru ȘERBAN, reprezentant al Atlantic Council, România, și i-a reunit pe General-locotenent (r) Ben HODGES, membru al Consiliului Consultativ Internațional al New Strategy Center și fost Comandant al Forțelor SUA în Europa, Ambasadorul Tacan ILDEM, președinte al Centre for Economics and Foreign Policy Studies (EDAM), Türkiye, General-locotenent Eric PELTIER, director adjunct în cadrul Direcției Generale pentru Relații Internaționale și Strategie a Ministerului Forțelor Armate din Franța, și pe domnul Glen HOWARD, președinte al Saratoga Foundation, SUA. Dezbaterea a evidențiat presiunile crescânde asupra relației transatlantice, într-un context strategic marcat de competiție geopolitică intensificată, conflicte regionale interconectate și reconfigurarea rutelor comerciale globale. A fost subliniat faptul că evoluțiile din Strâmtoarea Hormuz au reverberații directe asupra securității globale, inclusiv asupra regiunii Mării Negre, ilustrând interdependența tot mai accentuată dintre teatrele strategice. De asemenea, s-a făcut referire la experiențele istorice ale proceselor de extindere și consolidare NATO, inclusiv Summitul de la București din 2008, precum și la importanța viitorului Summit de la Ankara, perceput ca un moment esențial pentru coeziunea și direcția strategică a Alianței.

Discuțiile au evidențiat, în mod convergent, faptul că Alianța traversează o etapă de presiune semnificativă asupra unității sale politice și a posturii strategice, în condițiile în care atât provocările externe, cât și dezbaterile interne privind partajarea responsabilităților se intensifică. A fost subliniată necesitatea consolidării parteneriatului transatlantic printr-o abordare bazată pe coordonare, coerență și adaptare strategică la noile realități de securitate. Participanții au evidențiat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității europene, în timp ce evoluțiile din Orientul Mijlociu și zona Indo-Pacific accentuează caracterul global al riscurilor actuale. Totodată, a fost subliniată importanța întăririi capacităților europene de apărare, a creșterii gradului de pregătire operațională și a dezvoltării industriei de apărare, inclusiv prin inițiative precum SAFE și EDIP, precum și prin consolidarea cooperării în cadrul NATO. În acest context, conceptul de „responsabilitate strategică" a fost evidențiat ca element esențial al relației transatlantice, alături de necesitatea unei Alianțe mai echilibrate, mai reziliente și mai bine pregătite pentru gestionarea amenințărilor multidimensionale din toate direcțiile strategice.

Panelul IIIb, intitulat „Frozen Peace or Fair Peace? Scenarios for Ending the War in Ukraine", a fost prezidat de dl. Radu TUDOR, analist în domeniul apărării, Antena 3 CNN. Speakerii invitați au fost Amiralul (în retragere) Igor KABANENKO, fost ministru adjunct al apărării, Ucraina, dl. Kiril PETKOV, fost prim-ministru al Bulgariei, și dl. James CARAFANO, consilier senior al președintelui la The Heritage Foundation, SUA.
Diferența dintre o „pace înghețată" și o pace echitabilă poate fi făcută de progresele tehnologice pe care Ucraina reușește să le realizeze, precum și de sprijinul financiar și militar pe care îl primește din Europa. Șansele unei păci echitabile pe termen lung cresc pe măsură ce Ucraina își continuă drumul de aderare la UE. În același timp, din perspectiva ucraineană, trecerea de la război la pace nu se poate realiza doar prin mijloace diplomatice; trebuie să existe o schimbare pe câmpul de luptă. Rusia pariază pe ofensiva de vară din acest an, care va fi decisivă, mai ales având în vedere viitoarele sale eforturi de mobilizare. Pentru o pace echitabilă, este nevoie de garanții de securitate solide, deoarece o aderare accelerată la NATO depinde de consensul dintre aliați, ceea ce este greu de realizat. Dintr-o perspectivă americană, facilitarea aderării Ucrainei la NATO și UE nu este un pas necesar pe drumul spre pace. Aceasta se bazează pe convingerea că Rusia nu face o diferență între apartenența la NATO și garanțiile de securitate bilaterale și că nimic nu împiedică Ucraina să aibă astfel de tratate.

Panelul „Rare Earths Black Sea Region Potential and the Strategic Impact at Global Level", organizat în parteneriat cu Energy Policy Group, România, a fost condus de Dl. Radu DUDĂU, Președinte al Energy Policy Group, România. În calitate de speakeri au participat: Dl. Paul COYER, Profesor cercetător, The Institute of World Politics, SUA; Dl. Sebastian BURDUJA, fost Ministru al Energiei, România; Dl. Ivan US, Consultant senior, Foreign Policy Center of the National Institute for Strategic Studies, Ucraina.

Vorbitorii au evidențiat că Republica Populară Chineză domină lanțurile globale de aprovizionare și procesare a mineralelor rare, generând vulnerabilități strategice majore. În acest context, Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să își consolideze cooperarea pentru a accelera dezvoltarea surselor și proiectelor alternative. Complementaritatea resurselor, capacităților industriale și expertizei transatlantice reprezintă un avantaj competitiv important, cu condiția prioritizării obiectivelor comune. Ucraina dispune de un potențial mineral semnificativ și ar putea deveni un furnizor relevant de titan, magneziu și litiu – metale esențiale pentru apărare, energie și tehnologie. Totuși, demararea extracției la scară industrială depinde în mod critic de condițiile de securitate, mai ales că aproximativ 40% din resursele sale minerale se află în teritorii ocupate de armata rusă.

Panelul a fost moderat de domnul Cosmin IONIȚĂ, lector în cadrul Facultății de Istorie, Universitatea din București, România, într-un dialog cu domnul Mihail KASIANOV, politician al opoziției ruse și fost prim-ministru al Federației Ruse (2000–2004). Dezbaterea a oferit o perspectivă detaliată asupra evoluțiilor politice, economice și sociale din Rusia, precum și asupra modului în care dinamica internă a puterii influențează comportamentul extern al Federației Ruse. A fost abordat parcursul reformelor din perioada guvernării Kasianov, inclusiv reformele fiscale și administrative care au facilitat integrarea Rusiei în piețele internaționale, precum și ruptura politică din 2004, interpretată în cheia divergențelor strategice cu președintele Vladimir Putin. Discuția a evidențiat, de asemenea, consolidarea progresivă a unui model de guvernare bazat pe control politic, constrângere informațională și utilizarea fricii ca instrument de guvernare, cu efecte profunde asupra societății ruse.

În cadrul analizei evoluțiilor recente, a fost subliniată continuitatea unei politici externe marcate de confruntare, cu referiri la momente-cheie precum Summitul NATO de la București din 2008, anexarea Crimeei și războiul din Georgia, interpretate ca etape ale unei strategii de afirmare geopolitică. Totodată, a fost evidențiat impactul războiului asupra societății ruse, inclusiv inegalitățile economice, sărăcia extinsă și dificultățile tot mai mari ale populației, precum și rolul propagandei de stat în modelarea percepțiilor publice. Discuția a abordat scenarii posibile privind evoluția conflictului, inclusiv perspectiva unei încetări a ostilităților fără un acord de pace stabil și riscurile asociate absenței unor garanții de securitate pentru Ucraina. A fost subliniat, de asemenea, caracterul tot mai pronunțat al economiei de război în Rusia și efectele sancțiunilor internaționale, considerate relevante, în special în ceea ce privește mecanismul de plafonare a prețului petrolului adoptat de G7. În ansamblu, panelul a conturat o imagine complexă a posibilelor traiectorii de succesiune politică și a implicațiilor acestora pentru securitatea regională și internațională.

Panelul IVb, intitulat „Unlocking the Black Sea: Offshore Energy Resources and the Future of European Supply", a fost organizat în parteneriat cu Centrul pentru Studii Economice și de Politică Externă (EDAM), Turcia, și a fost prezidat de Adrian MĂNIUȚIU, jurnalist, România. În cadrul acestuia, s-au regăsit următorii invitați: Bogdan Gruia IVAN, fost ministru al energiei, România, Alexandru MAXIMESCU, vicepreședinte, OMV Petrom, România; Ambasadorul Lazăr COMĂNESCU, secretar general al Organizației de Cooperare Economică a Mării Negre și fost ministru al Afacerilor Externe, România; Ambasadorul Tacan ILDEM, președinte al EDAM, Turcia; și Kiril RAVNACHKI, membru al consiliului de administrație al Bulgartransgaz.

Securitatea energetică este un pilon fundamental al stabilității economice în regiunea Balcanilor și a Mării Negre, unde succesul depinde de principiul asumării responsabilității regionale. Pe măsură ce contextul de securitate energetică se schimbă, protejarea infrastructurii critice a devenit la fel de vitală ca producția în sine, în ceea ce privește vulnerabilitățile regionale. În acest cadru, România își valorifică vastul potențial offshore pentru a deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană prin intermediul proiectului Neptun Deep. Programată pentru 2027 și utilizând rezervoarele Domino și Pelican South, această inițiativă va oferi o punte fiabilă pentru tranziția energetică, respectând obiectivele pentru 2030 privind metanul și intensitatea emisiilor de carbon. Prin aceste eforturi, România se impune ca un manager de securitate vital în regiune, promovând o viziune comună pentru apărarea activelor energetice și consolidarea rezilienței guvernării democratice la Marea Neagră.

Panelul „The Frozen Conflict in Transnistria and the Impact on Black Sea Security" a fost condus de Dl. Ovidiu NAHOI, Redactor-șef, RFI România. În calitate de speakeri au participat: Dl. Iulian GROZA, Director executiv, Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Republica Moldova; Dna. Luminița ODOBESCU, Consilier de stat pentru afaceri externe al Prim-ministrului, fost Ministru al Afacerilor Externe, România; General-maior în retragere Volodymyr HAVRYLOV, fost Ministru adjunct al Apărării, Ucraina; Ambasadorul Victor JACKOVICH, CEO al Jackovich International, fost șef al primei reprezentanțe SUA în statul independent Republica Moldova, SUA; Dl. Radu BURDUJA, Director executiv, Euro-Atlantic Institute for Building Resilience, Republica Moldova.

Rusia continuă să folosească regiunea transnistreană ca instrument de presiune hibridă asupra Republicii Moldova. Totuși, rezistența armatei ucrainene a Jackovich International, fost șef al primei reprezentanțe SUA în statul independent Republica Moldova, SUA; Dl. Radu BURDUJA, Director executiv, Euro-Atlantic Institute for Building Resilienceoca sau influența decisiv parcursul european al Chișinăului. În același timp, elitele transnistrene înțeleg că oportunitățile generate de apropierea Republicii Moldova de UE devin imposibil de ignorat. În acest context, Chișinăul beneficiază de o fereastră importantă de oportunitate pentru gestionarea și, pe termen mediu, posibila soluționare a diferendului transnistrean, cu ajutorul partenerilor europeni.

Panelul a fost moderat de domnul Cristian HOSTIUC, Director Editorial al Ziarul Financiar, și i-a reunit pe Excelența Sa Alexandru NAZARE, Ministrul Finanțelor al României, pe doamna Anca DRAGU, Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, pe domnul Bogdan CERNESCU, Managing Director și Head of Corporate Banking în cadrul Banca Comercială Română, precum și pe doamna Susan E. WALTON, Senior Advisor New Markets – Global Risk and Resilience, SUA. Dezbaterea a analizat impactul mediului de securitate tot mai volatil asupra deciziilor investiționale, evidențiind intersecția tot mai pronunțată dintre risc, reziliență și oportunitate economică. Participanții au subliniat faptul că actualele modele de evaluare a riscurilor nu reflectă încă în mod adecvat noile amenințări hibride, inclusiv războiul cibernetic și cognitiv, ceea ce impune o recalibrare a modului în care piețele și investitorii evaluează stabilitatea economică și strategică. În acest context, Europa Centrală și de Est, și România în mod particular, au fost prezentate ca regiuni subevaluate, dar cu un potențial semnificativ de creștere, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei și a atragerii unor fluxuri importante de capital privat și investiții strategice.

Discuțiile au evidențiat rolul esențial al autorităților publice, al băncilor centrale și al instituțiilor financiare în consolidarea încrederii investitorilor prin politici de stabilitate macroeconomică, reducerea poverii administrative și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare adaptate noilor realități, precum blended finance și instrumente de garantare a fluxurilor de capital. A fost subliniată importanța protejării infrastructurii critice – energetice, digitale și logistice – ca parte integrantă a securității economice și investiționale. Totodată, panelul a abordat provocările generate de inflație, volatilitate și transformările lanțurilor globale de aprovizionare, fără a considera însă că procesul de globalizare este în declin, ci mai degrabă într-o etapă de adaptare și regionalizare parțială. România și Republica Moldova au fost prezentate ca exemple de economii care, în pofida contextului regional dificil, continuă să atragă investiții și să își consolideze profilul ca destinații economice competitive. În concluzie, participanții au subliniat că transformarea regiunii într-un spațiu preferențial pentru investiții pe termen lung depinde de capacitatea de a integra securitatea, predictibilitatea și inovația într-o viziune economică strategică coerentă.

Panelul Vb, intitulat „The Danube Corridor: Strategic Artery for Infrastructure and Security in Europe" – în parteneriat cu Inițiativa Pupin, Serbia, a fost prezidat de Ion IONIȚĂ, redactor senior al ziarului Adevărul, România. Panelul a reunit următorii invitați: Wilfried JILGE, cercetător asociat la Centrul Robert Bosch pentru Europa Centrală și de Est, Rusia și Asia Centrală din cadrul DGAP, Germania, Simona COJOCARU, director al Departamentului de Politică de Apărare, Ministerul Apărării, România, Ivan US, consultant senior al Centrului de Politică Externă al Institutului Național de Studii Strategice, Ucraina, și Vuk VELEBIT, președinte al Inițiativei Pupin, Serbia.

Coridorul Dunării a dobândit o nouă relevanță strategică, devenind parte a infrastructurii critice de securitate a Europei. Astăzi, avem speranțe uriașe pentru 169 de miliarde de euro la nivel european pentru proiecte dunărene, o cifră care poate crește în anii următori. Cu toate acestea, amenințările rămân prezente sub forma atacurilor cu drone și rachete rusești, a contaminării cu mine, a presiunii exercitate de Flota Rusă a Mării Negre și chiar a războiului hibrid și a sabotajului. În acest context, printre prioritățile statelor riverane se numără creșterea capacităților de apărare aeriană ale porturilor dunărene, accelerarea investițiilor în capacitatea portuară și aprofundarea integrării dintre România și Ucraina de-a lungul coridorului. În același timp, Serbia și România sunt într-o poziție unică pentru a transforma coridorul dunărenean în cea mai importantă rută din Europa de Sud-Est, porturile sârbe servind drept centre de agregare amonte, iar Constanța ca centru de export maritim. Panelul a subliniat, de asemenea, că mobilitatea militară pe coridorul Rin-Main-Dunăre este o chestiune din ce în ce mai importantă și a explorat modul în care apărarea de coastă a României și Bulgariei poate fi consolidată prin intermediul Dunării.

Panelul a fost moderat de generalul (r.) Daniel PETRESCU, membru al International Leadership Council al CEPA și fost șef al Statului Major al Apărării al României, reunind experți și oficiali din Europa, Statele Unite, Orientul Mijlociu și Asia pentru a analiza implicațiile globale ale conflictului cu Iranul. Dezbaterea a evidențiat faptul că un conflict care implică Iranul depășește cu mult dimensiunea regională a Golfului și produce efecte directe asupra securității internaționale, piețelor energetice, rutelor comerciale și echilibrului strategic global. Participanții au subliniat impactul major asupra economiei mondiale, inclusiv riscurile pentru libertatea navigației prin Strâmtoarea Hormuz, presiunile inflaționiste globale și vulnerabilitățile lanțurilor energetice și comerciale. A fost evidențiată și intensificarea confruntării geopolitice dintre marile puteri, în special apropierea dintre Rusia și China, precum și rolul tot mai important al actorilor regionali și al puterilor mijlocii într-un context internațional aflat în tranziție către multipolaritate.

Discuțiile au abordat, de asemenea, implicațiile conflictului asupra arhitecturii de securitate globale și asupra relațiilor transatlantice. Au fost formulate perspective diferite privind capacitatea Statelor Unite de a-și menține rolul hegemonic și privind efectele conflictului asupra credibilității și influenței occidentale în Orientul Mijlociu și Asia. Participanții au evidențiat impactul conflictului asupra securității energetice europene, asupra stabilității din Asia de Est și asupra distribuției resurselor militare americane, inclusiv în raport cu Taiwanul și Indo-Pacificul. Totodată, a fost subliniată importanța unei abordări multilaterale și coordonate din partea Uniunii Europene și a aliaților occidentali, în paralel cu necesitatea consolidării rezilienței împotriva amenințărilor hibride și a competiției strategice globale. Panelul a evidențiat astfel complexitatea unui conflict ale cărui efecte depășesc Orientul Mijlociu și influențează direct securitatea euroatlantică și ordinea internațională contemporană.

Panelul VIb, intitulat „Enlargement Meets Geopolitics: The Accession Process of Ukraine and Moldova and the Western Balkans Experience" – în parteneriat cu Istituto Affari Internazionali (IAI) Italia, a fost prezidat de ambasadorul Oana Cristina POPA, membru distins al German Marshall Fund, România. Speakerii invitați au fost: E.S. dl. Igor GROSU, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Matteo BONOMI, membru al Istituto Affari Internazionali (IAI), Italia, Svitlana KOVALCHUK, director executiv, Strategia Europeană de la Yalta, Ucraina, Aleksandar PEJOVIĆ, fost ministru al Afacerilor Europene al Muntenegrului și negociator-șef, Muntenegru, și Antun DUJMOVIĆ, consilier expert la Institutul pentru Dezvoltare și Relații Internaționale (IRMO), Croația.

Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană rămâne o prioritate pentru Chișinău. Republica Moldova a demonstrat prin rezultatul alegerilor anterioare că populația sa este din ce în ce mai dedicată traiectoriei europene a țării. Cu toate acestea, fără o reformă serioasă a justiției, rezultatele eforturilor Republicii Moldova în direcția integrării în UE vor fi limitate. Integrarea Republicii Moldova în UE este, de asemenea, o chestiune care depinde de Bruxelles, în special în ceea ce privește securitatea. Atât în ​​cazul Europei de Est, cât și al Balcanilor de Vest, considerațiile de securitate rămân esențiale, iar aici Uniunea Europeană poate da dovadă de mai multă proactivitate. Din punctul de vedere al statelor din Balcanii de Vest, o altă problemă este sprijinul popular. Experții au recunoscut necesitatea de a schimba mentalitatea cetățenilor cu privire la integrarea țărilor lor în UE.

Panelul, moderat de domnul Stefan HOFMANN, directorul biroului Konrad Adenauer Stiftung din București, a analizat provocările și oportunitățile generate de reconstrucția Ucrainei, precum și rolul strategic pe care România îl poate juca în acest proces. Participanții au subliniat faptul că reconstrucția Ucrainei reprezintă nu doar un efort economic și de infrastructură, ci și un proiect strategic cu implicații regionale și europene majore. A fost evidențiată importanța dezvoltării infrastructurii de transport și logistică, inclusiv modernizarea Portului Constanța, a căilor ferate, a punctelor de frontieră și a coridoarelor rutiere către Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, a fost subliniat potențialul României de a deveni principalul hub regional pentru reconstrucția Ucrainei, valorificând avantajele geografice și dezvoltarea accelerată a infrastructurii din nord-estul și sud-estul țării.

Discuțiile au evidențiat necesitatea unei cooperări strânse între sectorul public și cel privat, precum și importanța implicării companiilor românești, europene și internaționale în proiectele de reconstrucție. Participanții au subliniat prioritățile actuale ale Ucrainei, inclusiv reconstrucția infrastructurii energetice, deminarea și decontaminarea terenurilor agricole, dezvoltarea tehnologiilor dual-use și gestionarea deșeurilor rezultate din război. A fost evidențiat rolul important al reformelor administrative și economice, al cooperării vamale și al autorităților locale în facilitarea investițiilor și accelerarea procesului de reconstrucție. Totodată, a fost accentuat interesul crescut al companiilor germane și europene pentru participarea la proiectele din Ucraina și necesitatea unei coordonări mai eficiente între România, Ucraina, Republica Moldova și partenerii europeni, în contextul procesului de integrare europeană și al consolidării rezilienței economice regionale.

Panelul VIIb intitulat „Warfighting Readiness: From Factories to Frontlines. The Impact of SAFE Programme" – în parteneriat cu Defence 24, Polonia, a fost prezidat de Piotr MAŁECKI, CEO al Defence 24. Paneliștii au fost E.S. Irineu DARĂU, Ministrul Economiei, România, Nicolas ZIPPELIUS, Membru al Comisiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din Bundestag, MG (Ret.) Volodymyr HAVRYLOV, fost ministru adjunct al Apărării, Ucraina, Dr. Björn BERNHARD, CEO și șef al Diviziei Sisteme de Vehicule Europa la Rheinmetall Landsysteme GmbH, Germania, și Éric HUBER, Thales Group, Franța.

Investițiile în apărare sunt investiții în suveranitate, iar programul SAFE nu e o excepție. Vom putea măsura succesul programului SAFE în 2030, uitându-ne la nivelul la care industriile europene de apărare sunt integrate. Actorii noștri industriali înțeleg că SAFE nu schimbă regulile rețelei de producție europene; SAFE extinde această rețea în sine. Capacitatea de producție este esențială, dar și cunoștințele inginerești sunt critice, pentru a asigura interoperabilitatea echipamentelor produse de actori industriali din țări diferite. Războiul din Ucraina a pus la încercare actorii industriali tradiționali din Europa și SUA. Accentul anterior pus pe sisteme extinse și costisitoare este acum înlocuit de un focus asupra sistemelor mai ieftine, mai potrivite unui mediu dominat de sisteme fără pilot. Alte două domenii cheie de dezvoltare sunt capacitățile balistice și apărarea aeriană împotriva unor astfel de capabilități. Nu există astfel de capabilități în Europa. Ucraina dezvoltă în prezent astfel de capabilități pe plan intern și speră să le testeze în această vară, direct pe câmpul de luptă.

Discuțiile din cadrul panelului „War, Weather and the World's Breadbasket. Black Sea's Role in Food Security Amid Conflict and Climate Stress" au fost moderate de Dl. Teodor TRAȘCĂ, Prorector, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, România. La dezbatere au intervenit: Dl. Ivan US, Consultant senior, Foreign Policy Center of the National Institute for Strategic Studies, Ucraina; Dl. Jean VALVIS, CEO, Valvis Holding, România; Dl. Florian CIOLACU, Director executiv, Clubul Fermierilor Români, România.

În cadrul discuției, vorbitorii au subliniat că agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei a subminat echilibrul securității alimentare globale, Moscova utilizând dependența unor state de resursele agricole ca vector de presiune hibridă. În pofida blocadei din bazinul Mării Negre, care a amplificat riscul unei crize alimentare majore, Ucraina a reușit să mențină fluxuri comerciale esențiale prin coridoare alternative, inclusiv prin apele teritoriale ale României. Deși aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană poate contribui la consolidarea sectorului agricol comunitar, acest proces necesită o armonizare riguroasă a legislației și alinierea strictă a standardelor de producție pentru a evita dezechilibre de competitivitate.

Pe fondul încheierii erei abundenței alimentare, România se confruntă cu vulnerabilități structurale profunde: fragilitatea lanțurilor de aprovizionare, presiuni climatice severe și un deficit investițional în agricultură estimat la 11 miliarde de euro. În acest context, modernizarea infrastructurii agricole și formarea noii generații de fermieri reprezintă imperative strategice pentru consolidarea securității naționale. Configurarea unei strategii alimentare reziliente devine astfel esențială pentru reducerea riscurilor sistemice și pentru întărirea rolului strategic al României în regiune.

Panelul a analizat viitorul relațiilor transatlantice în contextul dezbaterilor tot mai intense privind coeziunea NATO, autonomia strategică europeană și rolul în schimbare al Statelor Unite în arhitectura de securitate globală. Generalul Sir James Everard a susținut că NATO rămâne o alianță rezilientă, în pofida numeroaselor crize istorice prin care a trecut, subliniind că tensiunile dintre leadershipul american și autonomia europeană nu reprezintă un fenomen nou. În schimb, ambasadorul Michele Valensise a avertizat că alianța riscă să evolueze dintr-o „comunitate de valori" într-o simplă „comunitate de interese", evidențiind divergențele privind multilateralismul, utilizarea forței și recentele tensiuni generate de politica externă americană. James Carafano a respins ideea unei rupturi fundamentale între Europa și Statele Unite, argumentând că Washingtonul adoptă mai degrabă o abordare pragmatică și bilaterală, continuând totodată să sprijine securitatea europeană prin investiții în domeniul energetic și al apărării.

O temă centrală a discuției a vizat dezvoltarea capacităților europene de apărare și dezbaterea privind autonomia strategică. Participanții au fost de acord că Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate, însă opiniile au diferit în privința gradului de autonomie care poate fi realizat în afara structurilor NATO. Everard și Valensise au subliniat că întărirea pilonului european în cadrul NATO este mai realistă decât construirea unui sistem complet independent de apărare europeană, în timp ce Wolfgang Ischinger a accentuat faptul că credibilitatea NATO depinde, în cele din urmă, de percepția Rusiei asupra capacității de descurajare a alianței. Acesta și-a exprimat totodată îngrijorarea că accentul tot mai mare pus de Statele Unite pe Orientul Mijlociu ar putea diminua atenția strategică acordată Rusiei și războiului din Ucraina.

Discuția a abordat și divergențele dintre statele membre NATO în legătură cu recenta operațiune americano-israeliană împotriva Iranului, unele state europene sprijinind discret acțiunea, în timp ce altele au criticat-o public. În pofida diferențelor de perspectivă, concluzia generală a panelului a fost că parteneriatul transatlantic rămâne esențial atât pentru Europa, cât și pentru Statele Unite, chiar dacă acesta trebuie să se adapteze unui mediu internațional tot mai pragmatic și competitiv, marcat de rivalități geopolitice, transformări în industria de apărare și schimbări ale priorităților strategice globale.

Panelul VIIIb, intitulat „De la Levant la Marea Neagră: Reverberații strategice ale crizelor din Orientul Mijlociu" – în parteneriat cu Fundația Candid, Germania, a fost prezidat de Ambasadorul Doru COSTEA, membru al Consiliului Științific al Centrului New Strategy, fost ambasador al României în Kuweit, Oman și Egipt. Vorbitorii invitați au fost Daniel GERLACH, director al Fundației Candid, Germania, Ambasadorul Tacan ILDEM, președinte al Centrului pentru Studii Economice și de Politică Externă (EDAM), Turcia, Ariel EZRAHI, șeful departamentului Energie, Climă și Inițiative Speciale de la New Vest, Israel, și Jamal NUSSEIBEH, membru al consiliului de administrație al Middle East Policy Council, Palestina.

Discuția s-a concentrat asupra fragilității regiunii Levantului, unde incertitudinea politică, procesele statale încă neîncheiate și instabilitatea internă continuă să influențeze evoluțiile regionale. Vorbitorii au subliniat și importanța cooperării regionale, mai ales în contextul presiunilor climatice și al preocupărilor umanitare. În ansamblu, aceștia au susținut că pacea, securitatea și stabilitatea pe termen lung vor necesita probabil o implicare internațională mai consistentă și o abordare globală mai coerentă.

Panelul dedicat războiului hibrid rusesc în Europa a evidențiat presiunea tot mai mare exercitată de Moscova asupra instituțiilor democratice, în special în Europa de Est. Vorbitorii au subliniat că războiul hibrid nu mai reprezintă o amenințare teoretică, ci o realitate cotidiană, manifestată prin propagandă, dezinformare, ingerințe electorale și tentative de subminare a încrederii în sistemele democratice. România și Republica Moldova au fost prezentate drept state aflate în prima linie a acestor provocări, dar și ca piloni ai stabilității regionale și ai rezilienței europene.

Președintele Senatului României, Mircea Abrudean, a subliniat că reziliența trebuie să înceapă prin legislație, educație și consolidarea instituțiilor democratice. Acesta a reafirmat rolul României ca ancoră strategică la Marea Neagră și principal susținător al integrării europene a Republicii Moldova. La rândul său, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a arătat că Federația Rusă continuă să exploateze vulnerabilitățile instituționale și politice, în special prin finanțarea netransparentă a partidelor și prin războiul cognitiv. El a evidențiat importanța guvernării transparente, a presei independente și a cetățenilor bine informați în combaterea acestor amenințări, subliniind totodată că Republica Moldova nu poate face față singură acestor provocări și are nevoie de sprijin european coordonat.

Panelul IXb, intitulat „Câmpul de luptă al rezilienței societale. De la modelul ucrainean din timpul războiului la societatea europeană în era războiului hibrid la scară largă" – în parteneriat cu Institutul pentru Libertate și Democrație, România și Fundația Friedrich Naumann, Germania, a fost moderat de Cristian DAVID, președintele Institutului pentru Libertate și Democrație, România. Participanții la dezbatere au fost Olga REZNIKOVA, cercetător la Institutul Național pentru Studii Strategice, Ucraina, Raed ARAFAT, secretar de stat și șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, Ministerul de Interne, România, colonelul (în retragere) Ralph THIELE, președinte al EuroDefense Germania, Jakub M. GODZIMIRSKI, profesor cercetător, Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale, Polonia și Martin ANGEBY, consilier senior, Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, Finlanda.
Războiul hibrid este o strategie complexă ce îmbină forța militară convențională cu tactici neconvenționale, precum atacurile cibernetice, dezinformarea și constrângerea economică, pentru a destabiliza o națiune din interior. Pentru a contracara această amenințare, Ucraina trebuie să cultive o unitate societală totală, plasând individul în centrul unei strategii naționale de reziliență care să depășească limitările instituțiilor de securitate tradiționale. Această pregătire necesită o schimbare către o gândire neconvențională, unde o populație bine informată este gata să gestioneze situații imprevizibile și să neutralizeze obiectivele adversarului acționând sistematic împotriva acestora. Inspirându-se din modelul Norvegiei, este evident că reziliența autentică nu poate exista fără un nivel înalt de încredere socială și un angajament colectiv. În final, acest efort de stabilitate reprezintă un proces de învățare reciprocă: în timp ce Ucraina își consolidează apărarea, țări precum Finlanda preiau din experiența ucraineană pentru a-și proteja infrastructura critică în fața evoluției amenințărilor hibride.