Rusia și Ucraina au obiective diferite în ceea ce privește atacurile de rază lungă de acțiune, având în vedere divergențele operaționale dintre cele două. Rusia a continuat să aplice o strategie de presiune aeriană masivă, folosind rachete și drone de tip Shahed pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană și a produce daune asupra unor ținte simbolice sau civile. Campania ucraineană a urmat o logică diferită, concentrându-se asupra unor ținte menite să afecteze adâncimea strategică a Rusiei, în special pe plan logistic și economic. Lovitura asupra rafinăriei Kapotnya, cel mai mare furnizor de combustibil pentru regiunea Moscovei, a avariat o unitate principală de procesare și a transformat aprovizionarea cu combustibil într-o vulnerabilitate în proximitatea capitalei Federației Ruse.
Procesul de negociere a rămas activ, dar nu a dobândit caracteristicile unei viitoare arhitecturi de pace. Președintele Volodimir Zelenski a continuat să considere Washingtonul drept singurul actor cu suficientă influență asupra Moscovei, recunoscând totodată că Ucraina și-a pierdut prioritatea în diplomația americană pe fondul dosarului iranian. În paralel, E3 și Ucraina și-au consolidat poziția europeană mai strictă în cadrul discuțiilor de la Londra: încetarea imediată a focului, negocieri pornind de la actuala linie de contact, nerecunoașterea juridică a cuceririlor teritoriale și garanții de securitate credibile. Rusia, în schimb, a continuat să invoce înțelegerile de la Anchorage cu președintele Donald Trump, susținând în același timp că un control deplin asupra Donbasului ar putea fi compatibil cu un acord de pace.
Situația internă a Rusiei în luna iunie a fost marcată de încercarea Kremlinului de a conserva aparența unei rutine instituționale, în pofida costurilor tot mai vizibile ale războiului. Președintele Vladimir Putin a stabilit organizarea alegerilor pentru Duma de Stat în perioada 18-20 septembrie. Această decizie politică a avut însă loc pe fondul unei situații economice în deteriorare. Loviturile ucrainene asupra rafinăriilor și infrastructurii logistice de combustibil au contribuit la impunerea unor restricții de export și la căutarea unor surse de import de urgență.
În Balcani, luna iunie a fost marcată de extinderea efectelor războiului asupra flancului românesc al Mării Negre. Drona Geran-2 care a lovit un bloc de locuințe din Galați în noaptea de 28 spre 29 mai a reprezentat cel mai grav incident cu UAV rusesc înregistrat de România de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia. La 5 iunie, o dronă maritimă ucraineană, deviată de bruiajul electronic rusesc, a explodat în apropierea terminalului petrolier din Constanța, determinând evacuarea preventivă a peste 1.300 de persoane.
Pentru Republica Moldova, luna iunie a legat mai strâns integrarea europeană de reziliența în domeniul securității. Deschiderea Clusterului 1 la 15 iunie, urmată de Summitul UE-Republica Moldova din 22 iunie, a indicat intrarea procesului de aderare într-o nouă etapă. Totuși, explozia unei drone în apropierea Nistrului în noaptea de 7 spre 8 iunie, precum și identificarea unor fragmente de dronă pe teritoriul Republicii Moldova, au confirmat vulnerabilitatea mediului de securitate în care acest proces se desfășoară. În același context, președinta Maia Sandu a pledat pentru dezvoltarea unor drone interceptoare și pentru adoptarea unei legislații care să permită dezvoltarea industriei de apărare, inclusiv prin parteneriate public-private și atragerea de investiții străine.
Pe perioada verii, newsletter-ul nu va fi postat și va fi reluat la începutul lunii octombrie.