În perioada 04-06.09.2026, contraamiralul (r.) Iuri-Alexandru Covaleov, expert senior asociat în cadrul NSC, a participat Conferința Anuală de Securitate de la Sarajevo (ediția a IV-a), organizată de New Lines Institute for Strategy and Policy sub patronajul Ministerului Apărării din Bosnia-Herzegovina.
Expertul NSC a fost speaker în cadrul panelului „Fortifying the Black Sea: Security, Resilience, and Connectivity”, accentuând că regiunea Mării Negre este importantă deoarece reprezintă punctul de convergență pentru descurajarea militară, dreptul maritim, diversificarea surselor de energie, securitatea alimentară, protecția infrastructurii, războiul hibrid și legăturile Europei cu Caucazul și Asia Centrală. De asemenea, a punctat faptul că invazia rusă la scară largă în Ucraina a transformat regiunea dintr-o zonă percepută drept periferică într-o linie a frontului pentru securitatea europeană și transatlantică.
Totodată, a subliniat că dilema strategică este dacă Marea Neagră va fi tratată primordial ca teatru de operații militare sau ca spațiu comun de securitate și conectivitate. Stabilitatea va necesita atât o capacitate de descurajare credibilă, cât și o cooperare pragmatică, situată sub pragul conflictului armat.
Ulterior, a vorbit despre riscurile strategice din regiune, subliniind că cel mai grav pericol nu este doar un conflict convențional major, ci normalizarea treptată a unei stări de confruntare permanentă, alimentată de acțiuni ambigue, care permit negarea implicării. Astfel, a menționat printre altele, atacurile cibernetice și dezinformarea, sabotarea porturilor, a instalațiilor energetice și a infrastructurii submarine, precum și utilizarea coercitivă a dependențelor în domeniul comerțului, migrației, energiei sau transporturilor.
De asemenea, a arătat că transformarea conectivității în reziliență este imperativă, întrucât proiectele de conectivitate în domeniile transporturilor, energiei și digitalizării trebuie concepute ca proiecte strategice de consolidare a rezilienței.
Totodată, a abordat subiectul unui model realist de stabilitate în regiune, menționând că este puțin probabil ca Marea Neagră să devină un spațiu demilitarizat sau caracterizat printr-o cooperare deplină în viitorul previzibil. A insistat că Regiunea Mării Negre poate deveni o zonă de stabilitate doar dacă descurajarea și cooperarea devin procese simultane. Prin urmare, a punctat că formula practică este: apărare fără escaladare permanentă, conectivitate fără dependență și diplomație susținută de capacități credibile.