Pe 14 mai, Turcia merge la vot pentru alegerile prezidențiale și parlamentare, într-una dintre cele mai imprevizibile curse electorale din istoria țării. În acest context, New Strategy Center publică o scurtă analiză a alegerilor, evaluând principalele tabere și cei doi principali concurenți la postul de președinte, prezentând totodată potențiale scenarii postelectorale.
Președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdogan, conduce Turcia de 20 de ani, timp în care a inversat traiectoria predictibilă, pro-occidentală a țării sale, adoptând o politică externă ambiguă și mai imprevizibilă. Pentru prima dată, acesta se confruntă cu un adevărat test electoral, candidatul opoziției, Kemal Kilicdaroglu, fiind creditat cu șanse importante. În timp ce Erdogan se bazează pe un întreg sistem pe care l-a construit în ultimii 20 de ani, Kilicdaroglu mizează pe o coaliție formată din șase partide și mai ales pe nemulțumirea publicului față de politicile economice ale lui Erdogan. O reușită de partea opoziției în frunte cu Kilicdaroglu ar putea avea implicații serioase nu numai pentru Turcia, ci și pentru întreaga regiune a Mării Negre, Orientului Mijlociu și Asiei Centrale, cu reverberații la nivel relațiilor Ankarei cu NATO și UE.