A doua zi a conferinței „Black Sea and Balkans Security Forum 2020” a debutat cu un panel dedicat campaniilor de dezinformare si folosirii spațiului cibernetic în aceste scopori. Dezbaterea fost moderată de Alina Bârgăoanu, Senior Associate Expert al New Strategy Center și decan al Facultății de Comunicații și Relații Publice a SNSPA. Speakerii acestui panel au fost Dragoș Preda, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și a Comunicațiilor, Corneliu Bjola, profesor asociat în studii diplomatice la Universitatea Oxford, Florian Pennings, manager pentru politica europeană de securitate cibernetică la Microsoft, Damien Arnaud, membru senior al Diviziei de Diplomație Publică a NATO și Florin Pană, analist senior în securitate cibernetică al Serviciului Român de Informații.
Cu toate că aceste campanii de dezinformare au loc în mare parte în mediul online, ele pot avea un efect major asupra întregii societăți. Teoriile conspiraționiste promovate pe această cale reușesc să aibă succes din diferite motive, cum ar fi teama generală, informații uneori contradictorii si care sunt generatoare de confuzie sau uneori încercarea de culpabilizare a cuiva. De asemenea, în spațiul public are loc acum o discuție vastă pe tema dezvoltării noilor tehnologii, însă implementarea acestora nu poate avea loc în lipsa conturării unor norme etice a acestor tehnologi, precum și a unor mecanisme de monitorizare și demascare a mesajelor false circulate online.
Un alt panel a tratat tema industriei de apărare a Uniunii Europene, proiectele PESCO în perioada de criză și oportunitățile pentru Europa de Est. Panelul a fost moderat de contraamiralul de flotila (ret.) Sorin Learschi, expert asociat senior al New Strategy Center, iar ca speakeri i-a avut pe dl. Cristian Bușoi, Președintele Comisiei de Industrie, Cercetare și Energie din cadrul Parlamentului European, dna. Simona Cojocaru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Apărării Naționale, dl. Cyrille Bret, Director Dezvoltare Naval Group și dl. Cătălin Nae, președinte INCAS.
Fondul European de Apărare are scopul de a consolida reziliența UE și independența față de furnizorii din afara Uniunii, pentru a obține o autonomie strategică, promovând totodată o mai mare cooperare între statele membre. Trebuie remarcat faptul că autonomia strategică nu înseamnă izolare, ci doar o formă de a spori eforturile făcute de europeni pentru propria apărare, în timp ce promovează complementaritatea cu ceilalți aliați din NATO. Întreprinderile mici și mijlocii vor juca un rol semnificativ în acest proiect. Strategia națională de apărare a României își propune să mențină un nivel adecvat de finanțare a apărării, de 2% din PIB, cu o cota de alocare de 20% din aceste fonduri pentru achizitii de tehnica de lupta, dar si cu investitii in cercetare.
Avându-l ca moderator pe ambasadorul Gheorghe Magheru, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, următoarea dezbatere s-a concentrat asupra modului în care pandemia influențează ordinea globală. La acest panel au participat dl. Charles Powell, Director al Elcano Royal Institute, Spania, Ambasadorul Lazăr Comănescu, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, dl. Christopher Coker, profesor în relații internaționale la London School of Economics, dna. Antonia Colibășanu, analist în cadrul Geopolitical Futures și dl. Emmanuel Dupuy, Președinte al Institutului pentru Perspective Europene și Securitate, Franța.
Se observă deja faptul că pandemia a accelerat niște trenduri și fisuri pre-existente. În această lume post-westfaliană, globalizarea se îndreaptă în direcția unei concentrări mai degrabă pe blocuri regionale, multilateralismul este într-un proces de deteriorare și se poate observa un protecționism agresiv. Cu toate că aceste schimbări sunt majore, în urma acestei pandemii, ordinea globală ar putea să se transforme într-un sistem de guvernare internațional mult mai comprehensiv și inclusiv, cu organizații mondiale mai bine pregătite, ale căror roluri vor fi mult mai coerente.
Prima parte a zilei s-a încheiat cu un panel dedicat cooperării dintre industria de apărare din SUA și Europa de Est. Acest panel a fost moderat de Gl.lt. (ret) Cătălin Moraru, fostul adjunct al Departamentului de Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Speakeri în panel au fost dl. Cristian Simu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, dl. Paul Brinkley, fost adjunct al Subsecretarului de Stat al Apărării din SUA, dl. Dennis Goege, vicepreședinte Lockheed Martin, dl. Vasile Boicu, Director General Romaero, dl. Terry Jamison, Director Boeing, și dl. Mike Lyden, fost Director General al NATO Support and Procurement Agency (NSPA).
România rămâne un partener de încredere, dovedind că este un real producător de securitate. Dorința SUA de a reloca lanțuri de producție din Asia și de a le aduce mai aproape de consumatori este privită intr-un mod favorabil de către România, care se oferă chiar să găzduiască astfel de industrii. Conceptul smart defence asumat de NATO implică punerea în comun și partajarea tehnologiei, resurselor și îmbunătățirea interoperabilității. Cooperarea inteligentă înseamnă încredere, care poate fi obținută prin comunicare și sprijin reciproc în mai multe domenii relevante, servind drept bază pentru ca NATO să îndeplinească promisiunea armonizării capacităților de apărare ale statelor sale membre.
Dupa-amiaza zilei de 5 septembrie a debutat cu panel moderat de Greg Melcher, Director Operațiuni în cadrul Center for the Study of New Generation Warfare din SUA, ce i-a avut ca speakeri pe Gl. bg. Cristian Bizadea, Adjunct al Directorului Serviciului Român de Informații, dl. Seth Cropsey, Director al Center for American Seapower din cadrul Institutului Hudson din SUA, dl. Johann Schmid, Director în cadrul Centrului de Excelență UE și NATO pentru Contracararea Amenințărilor Hibride, din Finlanda, și dl. Karsten Friis, cercetător senior al Institutului Norvegian de Relații Internaționale (NUPI).
Discuția s-a concentrat asupra diferitelor manifestări ale conceptului de „război hibrid” și a acțiunilor de acest tip ale diferiților actori în anumite zone de interes, din zona arctică și până în regiunea Mării Negre. Când vine vorba despre asemenea metode de război, întrebarea este care sunt mijloacele și abordările potrivite pentru a face față acestor provocări. De asemenea, având în vedere natura complexă a instrumentelor de război hibrid, este nevoie de o cooperare inter-instituțională a celor cu responsabilități în domeniul apărării și securității, pentru a acționa în mod complementar și eficient.
Conferința a avut și o dezbatere dedicată situației din Balcanii de Vest care a fost moderată de ambasadorul Doru Costea, Senior Associate Expert al New Strategy Center. Alături de acesta, au participat ca speakeri dl. Ivo Josipovic, fost Președinte al Croației, ambasadorul Teodor Meleșcanu, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center si fost ministru de Externe, ambasadorul Victor Jackovich, primul ambasador al SUA in Bosnia și Herțegovina, ambasadorul Mihnea Motoc, director adjunct al European Political Strategy Center din cadrul Comisiei Europene și Generalul (ret) Sir James Everard, fost Loctiitor al Comandantului Suprel al Fortelor Aliate in Europa (DSACEUR).
În această regiune obstacolele sunt atât interne, cum ar fi economia încă precară, infrastructura subdezvoltată, absența standardelor democratice, corupția ridicată, încălcarea drepturilor omului și naționalismul alimentat de frica față de terorism și de migrație, dar și externe, cum ar fi interferența străină, problemele de frontieră, relațiile dintre state, implicarea cetățenilor din Balcani în conflictele din Orientul Mijlociu. Din cauza faptului că există o anumită oboseală în ceea ce privește extinderea UE, care este acum mai mult preocupată de problemele interne și propriul viitor, o soluție pentru această regiune ar fi asocierea acestor state la Piața Unică Europeană. În același timp, cu toate că securitatea în Balcanii de Vest nu este o problemă, riscul de conflict fiind scăzut, acțiunile Rusiei în această regiune nu pot fi ignorate. Nu există nicio îndoială că Rusia va continua să prelungească și să agraveze instabilitățile politice interne și să încetinească parcursul european al acestor țări.
Un alt panel a avut ca subiect viitorul Republicii Moldova, al Ucrainei și Belarusului, mai ales în contextul continuării compartamentului agresiv al Rusiei în regiunea Mării Negre. Sesiunea a fost moderată de dl. Dan Dungaciu, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, iar speakeri au fost dl. Vlad Nistor, membru al Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, Gl. lt. (ret.) Viktor Hvozd, fost Șef al Serviciul de Informații Externe al Ucrainei, dl. Phillip Petersen, Președinte al Center for the Study of the New Generation Warfare din SUA, dl. Igor Munteanu, Președinte al Comisiei de control a finanțelor publice din Parlamentul Republicii Moldova, dl. Adam Eberhard, Director al Centre for Eastern Studies- OSW, Polonia și dl. Arseny Sivitsky, Director al Center for Strategic and Foreign Policy Studies din Belarus. Proiectul Uniunii Statale Belarus-Rusia, discuțiile despre referendumul din Transnistria, agresiunile din Estul Ucrainei și anexarea Crimeii, exercițiile militare constante ce duc la perturbări economice, dar și sporirea capabilităților militare la Marea Neagră dovedesc faptul că Rusia nu renunță la un comportament agresiv.
„Unmanned Vehicles – a Solution for the Black Sea Naval Challenges” a fost panelul moderat de Greg Melcher, Director de Operațiuni în cadrul Center for the Study of the New Generation Warfare, avându-i ca participanți pe contraamiralul Mihai Panait, Șeful Forțelor Navale ale României, dl. James Thomsen, former Principal Deputy Assistant Secretary of the Navy, dl. Christophe Fontaine, Director regional pe Europa al General Atomics și dl. Bo Wallander, consilier senior naval în cadrul SAAB.
Marea Neagră este un punct de interes atât pentru NATO, cât și pentru Rusia. Colectarea datelor trebuie îmbunătățită pentru a înțelege mai bine situația, pentru a ști când, unde și cum să se reacționeze și pentru a descuraja prin detectare, care poate fi înțeleasă ca monitorizare constantă. Vehiculele fără pilot au o capacitate multi-domeniu și, prin urmare, pot fi utilizate pentru un spectru larg de misiuni.
Ultima dezbatere a acestei ediții 2020 a „Black Sea and Balkans Forum” a fost dedicata cooperării dintre UE și vecinătatea sa, pentru creșterea rezilienței. Această sesiune a fost moderată de dl. Iulian Fota, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, iar dl. Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe al României și dl. Lasha Darsalia, Adjunct al Ministrului Afacerilor Externe al Georgiei au participat ca speakeri.
Vremurile fără precedent determinate de pandemie aduc nevoia unei pregătiri suplimentare pentru viitoare provocări, nevoia unor eforturi comune pentru relansarea economiilor noastre cât și nevoia protejării valorilor comune și agenda păcii internaționale și creșterii economice.
Pandemia a determinat extinderea conceptului rezilienței la domenii precum sănătatea sau conectivitatea. Reziliența este dezvoltată în strânsă legătură cu măsurile de reasigurare și descurajare, într-o strategie comprehensivă a NATO și a României, ce impune o abordare whole-of-society. Interdependența rezilienței înseamnă cooperarea cu parteneri ce împart același set de valori și obiective. Pandemia a accelerat trenduri pre-existente, geopolitica s-a întors, deși nu a părăsit cu adevărat regiunea Balcanilor și a Mării Negre. Anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, conflictele înghețate din regiune, agresiunea din estul Ucrainei sunt probleme ce persistă.
Am învățat, în această perioadă, că protejarea dreptului internațional este esențială, că valorile occidentale reprezintă baza societății libere. Conservarea și promovarea legăturii transatlantice sunt mai semnificative decât oricând. Pandemia ne-a arătat că UE trebuie să fie mai atentă ca niciodată la vecinătatea sa, căci conectivitatea și lanțurile de producție au fost profund perturbate și și-au arătat vulnerabilitatea. După o reacție inițială individualistă a statelor membre, UE s-a mobilizat, propunând o soluție comunitară coordonată. Răspunsul nostru la această criză și lecțiile învățate pot fi o metodă de a contracara tendințele anti-liberale și revenirea agendelor geopolitice din regiunea noastră.
Evenimentul a fost organizat cu respectarea tuturor măsurilor de prevenție și protecție împotriva virusului SARS-COV2 (evaluarea temperaturii fiecărui participant la înregistrare, spații deschise, respectarea distanțării sociale și purtarea obligatorie a măștilor pentru participanți, asigurarea distanțării dintre speakeri, dezinfectarea suprafețelor, furnizarea de dezinfectanți fiecărui participant).