Ediția a patra a conferinței internaționale „Black Sea and Balkans Security Forum” a început astăzi la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară. Organizarea acestui eveniment are la bază colaborarea dintre New Strategy Center și USAMV, având drept obiectiv existența și în 2020 a unei platforme de dezbatere pe teme vitale în domeniile securității și relațiilor internaționale. Oficiali de rang înalt, civili și militari, precum și reputați experți din România și din străinătate au discutat subiecte precum cooperarea la nivelul UE în contextul pandemiei, importanța strategică a Mării Negre și solidaritatea între statele NATO pe Flancul Estic, impactul pandemiei asupra economiei și educației, oportunitățile de cooperare în spațiul cosmic, consecințele pandemiei în domeniul medical și lecțiile învățate, tema securității energetice în regiunea Mării Negre.
Conferința a fost deschisă de premierul României, Ludovic Orban, care, într-un dialog cu ambasadorul Sorin Ducaru, Președinte de Onoare al Consiliului Științific al New Strategy Center, s-a referit la nevoia de solidaritate la nivelul Uniunii Europene și a spațiului trans-atlantic, bazându-ne pe valorile și interesele noastre comune.
Acordul Consiliului European privind Cadrul Financiar Multianual și Pactul de relansare economică dovedesc, în opinia premierului Ludovic Orban, că aceste lucruri indică o conturare a solidarității europene, în ciuda vocilor negative din ultima perioadă. Planul de redresare economică arată faptul că Europa dorește să găsească soluții în comun și că generează resursele necesare pentru statele membre, Romania fiind unul dintre beneficiarii importanți.
Al doilea panel a fost dedicat impactului pandemiei asupra economiei și educației și a fost moderat de Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara. Speakeri ai acestui panel au fost Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice, Ionuț Stanimir, director de marketing și comunicare la BCR și Ulf Pehrsson, vicepreședinte Ericsson. Pandemia generează schimbări majore în societate și accelerează unele procese pre-existente. Impactul sanitar, economic și social asupra societății este major, iar aceste preocupări de sănătate publică devin probleme de securitate. Asistăm deja la un unilateralism in relațiile internaționale și o erodare a multilateralismului, a relației transatlantice și a partidelor tradiționale. Actualul context impune o dezvoltare a sistemului educațional pentru a informa mai bine populația despre problemele cu care ne confruntăm. În aceste condiții, nu putem discuta despre reziliență și dezvoltare fără educație, întrucât sistemul de educație a unei țări este principalul motor de progres. Din acest punct de vedere, această situație de criză trebuie văzută ca o oportunitate de dezvoltare și reformă.
Un alt panel al conferinței, moderat de Gen. Lt. (Ret.) Dumitru Prunariu, Membru de Onoare al Academiei Române, a tratat subiectul spațiului cosmic și resursele pe care le oferă. Au vorbit în panel generalul-maior Viorel Pană, Șeful Forțelor Aeriene Române, ambasador ulSorin Ducaru, Președinte de Onoare al Consiliului Științific al New Strategy Center și Director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene, col. Daniel Cocolici, Analist șef al Ministerului Apărării Naționale și Roberto Scagnoli, reprezentant al Space Alliance. Acest domeniu critic joacă un rol semnificativ în dezvoltarea socială, economică, științifică, dar și în menținerea păcii și securității, domenii cheie pentru toate statele. Doctrinele militare consideră spațiul ca un element crucial pentru războiul modern, fiind recunoscut de țări precum SUA, Rusia, China, acestea investind puternic în tehnologie. Descurajarea militară în spațiu este, de asemenea, un aspect pe care statele și instituțiile ar trebui să il aibă în considerare, deoarece vor fi dezvoltate contra-capacități în cazul în care spațiul va fi utilizat în scopuri de descurajare. De asemenea, sectorul privat își crește competitivitatea în acest domeniu, oferind potențialul de a stimula astfel de evoluții, având un impact direct asupra economiilor și a vieții de zi cu zi. Spațiul devine astfel aglomerat și contestat, loc despre care se anticipează că va cunoaște dezvoltări semnificative.
Impactul pandemiei asupra domeniului medical și lecțiile învățate de pe urma acestei crize au constituit temele unui alt panel al conferinței. Speakerii acestui panel au fost Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății, Raed Arafat, Secretar de stat și Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Daniel Ioniță, Security Manager al Cymed/Inforworld și Kristie L. Oxford, expertă al Pacific Northwest National Laboratory, din SUA. În urma pandemiei au fost reliefate sincopele legislative, lipsa unor sisteme de răspuns care necesită o mai bună adaptare la situații de criză. A existat un nivel înalt de cooperare interinstituțională și o abordare generală care a ajutat România. A devenit clar faptul că este nevoie de o colaborare cu societatea civilă, cu instituțiile militare și cu reprezentanții mass-media. În condițiile în care procesul de informatizare a fost accelerat de pandemie, securitatea cibernetică a cunoscut o creștere a importanței și în domeniul medical.
Conferința a avut și un panel dedicat securității energetice în regiunea Mării Negre, moderator fiind Bogdan Berneagă, Senior Associate Expert al New Strategy Center. Virgil Popescu,Ministrul Economiei și Energiei, Ion Sterian, CEO Transgaz, Alexandru Maximescu, Director de afaceri publice și de reglementare la OMV, Ștefan Popescu, Director Adjunct pentru afaceri publice și de reglementare al ENGIE. Marea Neagră poate deveni o sursă importantă de creștere a securității energetice regionale prin exploatarea resurselor de gaze naturale, ce pot avansa tranziția către o economie decarbonizată, electrificată, spre 2050. Pe lângă gazele naturale, energia eoliană off-shore și, potențial, producția de hidrogen verde, “green hydrogen”, în zona Marii Negre, pot deveni în următorii ani motoare ale acestei tranziții atît pentru țările riverane cât și pentru regiune în general.
Guvernul României intenționează să creeze un cadru legislativ prin consens politic, spre sfîrșitul anului 2020, care să permită o decizie de pornire a exploatării gazelor offshore din perimetrul Neptun Deep, “Final Investment Decision” – FID. Gazul natural poate fi produs în 4 ani de la momentul FID. Transgaz va finaliza conducta BRUA pe final de 2020, ceea ce va permite alimentarea regională cu fluxuri de gaz din Sud și din Marea Neagră.
„Why the Black Sea Matters? What Can We Do for a Safer Region?” a fost panelul moderat de ambasadorul Cristian Diaconescu, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center și fost ministru de externe, si i-a avut ca speakeri pe Nicolae Ciucă, Ministrul Apărării Naționale, Andriy Taran, Ministrul Apărării Naționale al Ucrainei, Generalul (ret.) Philip Breedlove, fost Comandant al Forțelor NATO din Europa și James Appathurai, Secretar General Adjunct pentru Afaceri Politice și Securitate al NATO. Dezbaterea a avut în vedere importanța strategică a Mării Negre atât pentru România cât și pentru securitatea Euro-atlantică. Pentru un răspuns integrat și comprehensiv la provocările de securitate din regiune, cooperarea la nivel regional este esențială, dar și asigurarea unei prezențe sporite a NATO în această regiune, materializând sintagma „one flank, one threat, one presence” în Flancul de Est.
Ultimul panel al zilei a avut în vedere mai ales răspunsul NATO la provocările de tip nou, emergente și i-a avut ca invitați pe general Tod D. Wolters, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate, general-locotenent Daniel Petrescu, Șeful Statului Major al Apărării din România, general Rajmund Andrzejczak, Șeful Apărării Naționale din Polonia și general-locotenent (Ret.) Ben Hodges, fost Comandant al Forțelor SUA din Europa. Moderatorul acestei sesiuni a fost generalul maior (ret.) Leonardo Dinu, Membru al Consiliului Științific al New Strategy Center. Flancul de Est se confruntă cu provocări de securitate din partea unor actori externi care amenință reziliența, cooperarea și coerența Alianței. Aceștia încearcă să slăbească și să divizeze Alianța folosindu-se de o gamă largă de instrumente, de la metodele clasice la cele emergente. În acest context, este vitală creșterea cooperării, precum și complementaritatea în cadrul NATO, pentru a putea face față acestor amenințări.
Evenimentul a fost organizat cu respectarea tuturor măsurilor de prevenție și protecție împotriva virusului SARS-COV2 (evaluarea temperaturii fiecărui participant la înregistrare, spații deschise, respectarea distanțării sociale și purtarea obligatorie a măștilor pentru participanți, asigurarea distanțării dintre speakeri, dezinfectarea suprafețelor, furnizarea de dezinfectanți fiecărui participant).