New Strategy Center publică ediția din ianuarie a buletinului informativ lunar, în care analizăm cele mai relevante informații și evenimente din regiunea Mării Negre și Balcani, precum și cele cu impact asupra acestui spațiu.
În ianuarie, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurilor critice din Federația Rusă, vizând rafinării, instalații militare și sisteme de apărare aeriană, lansând unul dintre cele mai ample atacuri de la începutul războiului. În paralel, Rusia și-a intensificat ofensiva asupra orașelor ucrainene și infrastructurii energetice, capturând poziții strategice în est, în timp ce trupele nord-coreene ar fi suferit pierderi semnificative. Pe plan internațional, sprijinul militar pentru Ucraina a continuat, Norvegia, Canada și Germania anunțând noi pachete de ajutor. De asemenea, Ucraina a primit prima tranșă de 3 miliarde de euro din fondurile UE provenite din activele rusești înghețate. După inaugurare, președintele american Donald Trump a promis să încheie conflictul în 100 de zile, revizuind regimul de sancțiuni și presând aliații NATO să crească cheltuielile pentru apărare la peste 5%.
In Rusia, autoritățile ruse intensifică eforturile de mobilizare pentru a compensa pierderile de pe front, cu peste 90.000 de pierderi confirmate în ianuarie. Rusia își consolidează parteneriatele strategice cu China și Iran, președintele Vladimir Putin și omologul său iranian, Masoud Pezeshkian, semnând un acord de parteneriat strategic pe 20 de ani, angajându-se să nu sprijine un agresor în cazul unui atac asupra uneia dintre părți. Coreea de Nord ar urma să trimită trupe suplimentare în Rusia, după un prim contingent de 11.000 de soldați. Pe plan economic, inflația a atins 9,9%, deficitul bugetar pentru 2024 a ajuns la 35 miliarde USD, iar Fondul Național de Bunăstare a scăzut la 37,5 miliarde USD, cel mai redus nivel din 2008, după utilizarea a 76 de miliarde pentru acoperirea deficitelor bugetare.
Criza energetică din Republica Moldova s-a agravat după ce Gazprom a suspendat livrările de gaz, determinând adoptarea unor măsuri de urgență, inclusiv importuri de energie din România și Ucraina. Guvernul consideră această acțiune o tentativă a Rusiei de a destabiliza țara, în timp ce Moscova atribuie responsabilitatea politicilor Chișinăului. Criza a amplificat tensiunile geopolitice, Uniunea Europeană și OSCE reafirmând sprijinul pentru suveranitatea și reziliența energetică a Moldovei. Între timp, Moldova a aprobat un nou plan de cooperare cu NATO, menținându-și totodată neutralitatea constituțională.
Guvernul României a stabilit noul calendar al alegerilor prezidențiale, cu primul tur pe 4 mai și un turul doi pe 18 mai, după anularea alegerilor din 2024 de către CCR din cauza interferențelor cibernetice rusești. Printre candidații anunțați se numără Nicușor Dan și Crin Antonescu, iar campania electorală va avea loc între 4 aprilie și 3 mai.
În Balcani, Albania marchează un moment istoric, mii de albanezi din diaspora înregistrându-se pentru vot la distanță în alegerile din mai. În Croația, președintele Zoran Milanović a fost reales, alimentând speculații privind viitoarele sale ambiții politice. Grecia avansează proiecte energetice cu Chevron, iar Kosovo se confruntă cu obstacole în aderarea la NATO și UE. În Serbia, sancțiunile SUA asupra companiei chineze Zijin Mining afectează industrii strategice, iar președintele Aleksandar Vučić ia în considerare organizarea de alegeri anticipate pe fondul tulburărilor interne și al tensiunilor în creștere cu Kosovo.
Ianuarie 2025
