A opta ediție a conferinței internaționale „Security Challenges in the Balkans” a avut loc vineri, 7 iunie, la Timișoara, la Complex Senator. Evenimentul este organizat de Universitatea de Vest din Timișoara și New Strategy Center, sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe al României.
Evenimentul a fost transmis live, iar agenda este disponibila aici: Security Challenges in the Balkans 2024
Evenimentul a fost deschis de George Scutaru, Director General al New Strategy Center, Marilen Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara și Ana Tinca, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe.
PANEL I
Panelul, intitulat „Current Challenges in the Balkans Region in the Context of the War in Ukraine”, a fost moderat de Ambasadorul Gheorghe Magheru, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, România. Vorbitorii acestei sesiuni au fost: Irina Zidaru, Director General pentru Afaceri Strategice la Ministerul Afacerilor Externe, România; Generalul de brigadă Constantin Nicolaescu, Comandantul Brigăzii Multinaționale NATO Sud-Est, România; Nevenka Vuksanović, Director al Centrului pentru Democrație și Drepturile Omului din Muntenegru; Edina Bećirević, Co-fondator al Inițiativei Atlantice din Bosnia-Herțegovina; și Vuk Vuksanovic, Cercetător principal la Centrul de Politică de Securitate din Belgrad, Serbia.
Panelul a discutat mai multe probleme cheie care afectează Balcanii în contextul războiului din Ucraina. România joacă un rol crucial în asigurarea stabilității regionale prin inițiative precum grupul de luptă NATO condus de Franța, evidențiind importanța cooperării dintre NATO și UE, în special având în vedere importanța geostrategică a extinderii UE pentru Ucraina și Republica Moldova. Balcanii se confruntă cu o serie de probleme precum fragilitatea statală, incapacitatea instituțională, tensiunile cu caracter etnic, dependența energetică. În același timp sunt noi amenințări de tip hibrid care fragilizează și mai mult regiunea Balcanilor. Rusia folosește un arsenal larg de instrumente hibride folosind si accentuând vulnerabilitățile locale.
Factorul slav, Biserica ortodoxă, unele elemente cu caracter istoric, campaniile de dezinformare menite să denigreze UE și NATO sunt folosite în mod curent de Rusia pentru a slăbi influența Occidentului în regiunea Balcanilor.
Regiunea Balcanilor trebuie să facă față acestor provocări folosind suportul UE pentru a crește reziliența societală.
În același timp, Occidentul trebuie să aibă o politică mult mai coerentă față de Balcani, iar UE trebuie să dea semnale că procesul de extindere are un orizont de timp predictibil și cert pentru statele din Balcanii de Vest.
PANEL II
Panelul intitulat „The Balkans Fatigue? EU and NATO Enlargement in the Western Balkans” a fost moderat de Generalul de Brigadă (r) Eduard Simion, Expert Asociat Senior la New Strategy Center din România. Panelul i-a avut ca invitați pe Ambasadorul René Troccaz, Emisar Special pentru Balcani la Ministerul Afacerilor Externe din Franța; İlhan Saygılı, Director General pentru Balcani și Europa Centrală la Ministerul Afacerilor Externe din Turcia; Violeta Nicolescu, Director General al Departamentului Politicii de Apărare la Ministerul Apărării din România; Leonard Orban, Membru al Consiliului Științific al New Strategy Center și fost Consilier Prezidențial al UE din România; Maria Simeonova, Șefa Biroului din Sofia la Consiliul European pentru Relații Externe din Bulgaria; Irma Qehajaj, Manager de Comunicare la Institutul pentru Cooperare și Dezvoltare din Albania; și Jochen M. Richter, Președinte al Forumului Global de Securitate la Consiliul Diplomatic din Luxemburg.
Discuția a subliniat importanța finalizării procesului de aderare la UE pentru țările candidate din Balcanii de Vest. Paneliștii au subliniat necesitatea imbunatatirii conectivității, a independentei energetice și a mecanismelor instituționale care să permită un acces mai rapid în UE. În ciuda oboselii extinderii, atât din partea UE, cât și a țărilor candidate, au fost remarcate beneficiile aderării la UE, citându-se creșterea economică a Poloniei, României sau Bulgariei post-aderare ca exemplu. Cu toate acestea, voința politică și respectarea valorilor UE rămân bariere semnificative, așa cum s-a văzut în recentele controverse electorale din Serbia și alianțele sale cu Rusia și China. Panelul a concluzionat că extinderea UE ar trebui să continue ca un obiectiv strategic pentru securitate și prosperitate, necesitând cooperare regională, voință politică și modificarea politicilor UE privind statele din Balcani. În plus, a fost considerată crucială includerea Ucrainei, Moldovei și Georgiei, solicitându-se noi instrumente și politici pentru a facilita extinderea generală a Uniunii Europene.
Prezentare studiu NUPI – NSC
În timpul prezentării studiului elaborat de Norwegian Institute of International Affairs-NUPI și New Strategy Center despre campaniile de dezinformare rusească în spațiul NATO în Contextul Războiului din Ucraina, Răzvan Ceuca, expert din cadrul New Strategy Center, a angajat un dialog cu Ileana Rotaru, profesor asociat la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Comunicare de la Universitatea de Vest din Timișoara, România, și Larisa Vasile, doctorandă la aceeași universitate. Studiul s-a concentrat pe măsurarea atitudinilor naționale în România și Norvegia pe parcursul anilor 2022 și 2023, în special în lumina războiului rusesc din Ucraina. Ei au dezvoltat un model educațional la Universitatea de Vest din Timișoara bazat pe o abordare de la persoana la persoana, înscriind peste 135 de studenți din diverse medii educaționale pentru a identifica dezinformarea și a analiza resursele media. Studiul a evidențiat importanța combaterii dezinformării rusești, în special în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și a subliniat necesitatea îmbunătățirii aparatului critic al cetățenilor pentru a face fata mai bine campaniilor de dezinformare.
PANEL III
Panelul III, intitulat „Regional Prosperity in the Age of Economic Security”, a fost prezidat de Alexandru Jădăneanț, decan la Universitatea de Vest din Timișoara, și a reunit următorii vorbitori : Casian Nițulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei din România; doamna Ana Maria Boromisa, șef al departamentului de relații economice internaționale al Institutului pentru Dezvoltare și Relații Internaționale din Croația; Ligia Ardelean, Country Manager Atos GDC pentru România și Bulgaria; Alexandru Maximescu, vicepreședinte al OMV Petrom, și Cristian Octavian Goiceanu, Chief Security Officer, Banca Comercială Română, România.
Discuțiile au gravitat în jurul unor subiecte diverse privind prosperitatea și stabilitatea economică în regiunea Balcanilor. În acest context, a fost evidențiată importanța exploatării gazului din Marea Neagră, care ar putea satisface si cerințele unor state din Balcani, precum și rolul României în calitate de contributor regional la securitatea energetică. Această evoluție are loc pe fondul interesului tot mai mare al statelor membre ale UE pentru energie, îmbunătățirea eficienței energetice și respectarea reglementărilor de mediu. În plus, vorbitorii au subliniat necesitatea de a aborda provocările reprezentate de influența Rusiei, creând o oportunitate pentru statele din regiune de a realiza cele patru atuuri ale securității energetice (disponibilitate, accesibilitate, acceptabilitate și accesibilitate). Pe lângă alte priorități, țările din Balcani ar trebui să acorde prioritate tehnologiei ca instrument strategic pentru promovarea dezvoltării economice, prosperității și creării de noi perspective în domeniul energetic.
PANEL IV
Panelul IV, intitulat „The Race for Artificial Intelligence. Lessons (To Be) Learned for the Future” a fost moderat de Claudiu Brândaș, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara și a reunit vorbitori din domeniu precum: Marius Poșa, Subsecretar de Stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării; Octavian Stancu, Head of Cybersecurity Services la GDC România & Global Head of Cloud Threat Management la BDS – Eviden; Alexandru Mărgineanu, MS Security Practice Leader, Nokia România și Horia Bogdan Velicu, Head of Innovation Lab la BRD-GSG.
Perspectivele discutate au avut în vedere doua forme de manifestare a inteligențe artificiale, una benignă, care revoluționează toate sectoarele societății actuale și cealaltă malignă, legată de utilizarea malițioasă a acestei tehnologii. Au fost analizate potențialele implicații pentru viitor în cazurile unor incidente majore de securitate și război cibernetic. Vorbitorii au avertizat că revoluția inteligenței artificiale a început, dar depinde de noi, oamenii, să decidem cum vrem să o folosim și până unde o putem duce. Amenințări deosebite au fost demonstrate de încercările hackerilor de a ne afecta viața și de influența cu deepfakes percepția realității. Vorbitorii au fost de acord că AI ne influențează deja viața, oferind atât beneficii în ceea ce privește automatizarea, cât și riscuri.
New Strategy Center mulțumește partenerilor de la Universitatea de Vest din Timișoara pentru organizarea conferinței și Ministerului Afacerilor Externe pentru suportul și patronajul acordat.