Black Sea and Balkans Security Forum 2026

Panelul dedicat solidarității alianței și viitorului NATO s-a concentrat asupra necesității de a menține unitatea și capacitatea credibilă de descurajare înaintea viitorului Summit NATO de la Ankara. Wolfgang Ischinger a subliniat că alianța trebuie să transmită un mesaj clar de coeziune către Moscova, argumentând că credibilitatea NATO depinde nu doar de capabilitățile militare, ci și de percepția unității dintre aliați. Acesta a evidențiat importanța strategică a Turciei în cadrul NATO, mai ales prin poziționarea sa la intersecția regiunii Mării Negre și a Orientului Mijlociu, susținând că summitul de la Ankara trebuie să ofere tuturor aliaților, inclusiv Turciei, garanția că preocupările lor de securitate sunt pe deplin recunoscute în cadrul alianței.

Sorin Ducaru a evidențiat faptul că NATO traversează o perioadă de transformări profunde, generate atât de agresiunea Rusiei, cât și de schimbările tehnologice accelerate. Acesta a menționat accentul tot mai puternic pus de NATO pe apărarea cibernetică, amenințările hibride, inteligența artificială și protejarea infrastructurii submarine, subliniind totodată necesitatea reducerii dependenței Europei de capabilitățile strategice americane. Discuția a abordat și implicațiile creșterii bugetelor europene pentru apărare, ascensiunea războiului hibrid și a dezinformării, precum și posibilitatea aprofundării discuțiilor europene privind descurajarea nucleară prin cooperarea cu Franța și Regatul Unit.

Panelul XI a: Voluntary but Vital. Coalition of Willing for Ukraine – in partneriat cu London School of Economics IDEAS, UK
Moderator și Vorbitori:
Mr. Chris ALDEN, Director, LSE Ideas, UK; Ms. Viktorija STARYCH-SAMUOLIENĖ, Co-fondator și Director de Strategie, Council on Geostrategy, UK; Mr. Emmanuel DUPUY, Președinte, Institutul pentru Perspectivă Europeană și Securitate, Franța; Mr. Tomasz SMURA, Director al Departamentului de Apărare, Warsaw Security Forum, Polonia; Mr. Matthew BOYSE, Senior Fellow, Hudson Institute, SUA.

Sinteza de Panel:
Dezbaterea a gravitat în jurul conceptului de „Coalition of the Willing" (Coaliția celor dornici), codificată recent prin Declarația de la Paris, ca răspuns la imperativul de a securiza Flancul Estic și Marea Neagră. Discuția a marcat o schimbare de paradigmă: recunoașterea faptului că securitatea Europei depinde de capacitatea statelor europene de a acționa decisiv, dincolo de procesele decizionale uneori lente ale structurilor clasice.

S-a evidențiat planul ambițios de a mobiliza zeci de mii de trupe europene, subliniindu-se că 26 din cele 35 de țări ale Coaliției (incluzând puteri precum Franța, Polonia, UK și Germania) și-au exprimat disponibilitatea de a trimite forțe la sol („boots on the ground"). Această prezență este considerată factorul suprem de descurajare. O atenție deosebită a fost acordată Mării Negre, unde este urgentă o strategie maritimă pentru combaterea „flotei fantomă" a Rusiei, destabilizarea acestei regiuni fiind considerată o amenințare directă la adresa securității colective.

Perspectivele economice și demografice oferă o rază de speranță: Rusia a suferit pierderi umane masive (1 din 30 de cetățeni uciși sau răniți) și costuri financiare colosale (17,3 trilioane de ruble), ceea ce ar putea forța o schimbare de calcul la Kremlin. Totuși, vorbitorii au avertizat că „absența războiului nu înseamnă pace" și că Putin trebuie forțat să se oprească prin certitudinea că nu va obține niciodată Ucraina. În acest sens, utilizarea activelor rusești înghețate și înăsprirea sancțiunilor sunt vitale.

Pentru Ucraina, singura garanție de securitate credibilă rămâne aderarea la NATO. Până atunci, Ucraina trebuie să atingă o compatibilitate militară totală cu Alianța, modelul suedez și finlandez fiind puncte de referință. Totodată, s-a propus crearea unui Consiliu European de Apărare pentru a elimina dreptul de veto care poate bloca deciziile critice.

Concluzia panelului a fost un apel la unitate și pragmatism: democrațiile trebuie să demonstreze reziliență în fața ciclurilor electorale și să mențină un consens politic transpartinic. Mesajul către partenerii transatlantici a fost clar: cu cât Europa demonstrează o mai mare capacitate de auto-apărare și investiții în tehnologii anti-dronă și lovituri în adâncimea teritoriului adversarilor, cu atât sprijinul SUA va fi mai solid. „Trebuie să fim gata să angajăm resurse acum, nu doar în viitor."

Panelul XIb intitulat „AI, Cyber & Disruptive Tech Threat Amplification: Building a Resilient Technology and Security Ecosystem in the Black Sea Region" – în parteneriat cu Direcția Națională de Securitate Cibernetică, România – a fost prezidat de dl. Iulian POPA, expert asociat, New Strategy Center, România. Speakerii invitați au fost Dan CÎMPEAN, director, Direcția Națională de Securitate Cibernetică, România; Ambasadorul Sorin DUCARU, președinte de onoare al Consiliului Științific, New Strategy Center, România; și Corneliu BJOLA, Universitatea Oxford, România.

Panelul a explorat diverse aspecte legate de IA, cibernetică și alte tehnologii disruptive: ritmul progresului tehnologic, amploarea impactului și faptul că inovația este determinată în cea mai mare măsură de inițiativa sectorului privat. Acum, tehnologiile periculoase se pot răspândi mai rapid deoarece nu se află sub controlul direct al guvernelor, ceea ce pune la îndoială noțiunea westfaliană despre suveranitatea statului. Din experiența României, devine din ce în ce mai clar că „suprafața de atac" continuă să crească. Nu există neapărat o creștere a numărului de incidente cibernetice, ci a nivelului de sofisticare a acestora. Alte preocupări majore sunt lipsa experților cu experiență și ritmul lent al procesului de reglementare. Participanții la panel au discutat, de asemenea, despre implementarea IA integrată în războiul cinetic în operațiuni din Venezuela sau Iran, precum și despre diferite modalități de a înțelege și contracara narațiuni de dezinformare.

Panelul „From Wind and Solar to Green Hydrogen: The Future of Sustainable Energy in Europe and the Impact in the Black Sea Region" a adus în prim-plan viitorul energiei sustenabile în Europa și implicațiile acestuia pentru regiunea Mării Negre. Sesiunea a fost coordonată de Dl. Laurențiu PACHIU, Expert asociat senior, New Strategy Center, Vicepreședinte Energy Policy Group, România. În calitate de speakeri au participat: Dl. Lorant ANTAL, Președinte al Comisiei pentru energie, Senatul României; Dl. Christian EGENHOFER, Cercetător senior, Florence School of Transnational Governance, European University Institute, Germania; Dl. Ondrej SAFAR, Country Manager, Evryo Group România, Cehia; Dl. Bogdan BADEA, CEO Hidroelectrica, România.

Provocarea majoră pentru Uniunea Europeană rămâne securizarea unor resurse energetice la prețuri competitive, acesta fiind un factor decisiv pentru menținerea relevanței industriale pe piața globală. În lipsa unei energii accesibile, numeroase ramuri industriale se confruntă cu riscul restrângerii activității. În acest context, hidrogenul poate deveni un element esențial pentru industrie, în paralel cu dezvoltarea capacităților eoliene. Marea Neagră se evidențiază printr-un potențial semnificativ în acest domeniu, estimat, doar în cazul României, la circa 7 GW. Deși regiunea traversează o perioadă marcată de tensiuni geopolitice majore, inclusiv de prezența dronelor, a minelor marine și a navelor neautorizate, demararea cu succes a proiectului Neptun Deep este așteptată să acționeze ca un catalizator important pentru noi investiții în zona Mării Negre.

Panelul XXI a: Connectivity Corridors, Maritime Chokepoints, and Global Stakes. Maintaining Open Seas from the Black Sea to the South China Sea – in partnership with The Heritage Foundation, USA

Moderator și Vorbitori: Mr. Silviu NATE, Director, Centrul de Studii Globale, Univ. „Lucian Blaga" Sibiu; Mr. James CARAFANO, Senior Counselor, The Heritage Foundation, SUA; Mr. Alisher ABDRESHEV, Expert, KazISS, Kazahstan; Mr. Kaush ARHA, Nonresident Senior Fellow, Atlantic Council, SUA; Mr. Ken ENDO, Profesor, Universitatea din Tokyo, Japonia; Mr. Adrian FLOREA, Director Executiv, Concelex, România.
Sinteza de Panel: Sesiunea a abordat vulnerabilitatea critică a „chokepoint-urilor" maritime și terestre, într-un context în care geografia este tot mai des utilizată ca armă (weaponization of geography). De la Strâmtoarea Kerci și Marea Neagră, până la Hormuz, Bab-el-Mandeb și Marea Chinei de Sud, libertatea de navigație este sub asediu, forțând statele să caute alternative logistice rapide și sigure.
Un mesaj central a venit din partea SUA: „America nu pleacă". Deși Marina SUA nu poate menține singură o prezență pe termen lung în toate teatrele simultan, angajamentul american este demonstrat prin investiții masive în energie și infrastructură digitală (precum centrele de date din Grecia și coridoarele de energie din Balcani), depășind în ultimul an investițiile UE. România a fost reafirmată ca „ancora flancului sud-estic al NATO", un pilon de stabilitate esențial pentru inițiative precum „Cele Trei Mări".
Perspectiva Japoniei și a Kazahstanului a subliniat interdependența globală: Japonia depinde în proporție de 90% de Strâmtoarea Hormuz pentru resurse energetice, în timp ce Kazahstanul caută activ diversificarea rutelor prin Marea Neagră pentru a-și asigura independența strategică față de infrastructura rusă. S-a evidențiat faptul că rutele terestre devin o alternativă tot mai atractivă la transportul maritim vulnerabil, transformând Asia Centrală și Caucazul în zone de interes major pentru toți marii actori (SUA, China, UE).
O dimensiune pragmatică a fost adusă de sectorul de construcții, subliniind că „reziliența înseamnă proiecte livrate, nu doar anunțate". S-a tras un semnal de alarmă privind infrastructura europeană: 40% din poduri nu pot susține tehnica militară grea (tancuri Abrams). Mesajul central al discuției a fost: dezvoltarea infrastructurii critice și a capacităților din domeniul energiei nucleare trebuie să rămână în responsabilitatea unor actori suverani, capabili să răspundă rapid cerințelor de securitate și apărare. În acest context, securitatea viitorului va depinde de capacitatea de a neutraliza amenințarea la sursă, prin rețele avansate de senzori, capabilități submarine și o infrastructură terestră modernizată, care să asigure mobilitate rapidă și conectivitate digitală continuă.

Panelul XIIb intitulat „Energy Corridors and the Impact on European Security" – în parteneriat cu Delphi Economic Forum, a fost prezidat de Orestis CHATZIGIANNAKIS, Delphi Economic Forum. Speakerii invitați au fost Susan E. WALTON, SUA, Cristian BUȘOI, Secretar de Stat, Ministerul Energiei, România – prin intermediul VTC, dl. Ion STERIAN, Director General, Transgaz, România, Kiril RAVNACHKI, Membru al Consiliului de Administrație al Bulgartransgaz, Bulgaria, și Alessio MENEGAZZO, Director General, PPC România.

Securitatea europeană a fost redefinită de modul în care coridoarele energetice au devenit elemente de risc. Pe măsură ce fluxurile de transport al gazelor se schimbă din sud spre nord, Europa trebuie să abordeze urgent lipsa interconexiunilor interne pentru a stabili o piață unificată și competitivă a energiei electrice, un obiectiv care necesită stabilitate de reglementare pe termen lung pentru a atrage investițiile pe 20-30 de ani necesare pentru proiecte majore. În timp ce unele națiuni, precum Spania, au valorificat cu succes reglementările energetice în avantajul lor, regiunea mai largă trebuie să privească spre Coridorul Vertical ca un instrument vital pentru diversificare. Pentru ca Europa să aibă succes, trebuie să se orienteze către un sistem mai flexibil și să depășească actualul decalaj de inovare, în special în ceea ce privește tehnologia solară, unde China domină în prezent 80% din producție. Această schimbare este un semnal de alarmă strategic: prin prioritizarea inovației și asigurarea finanțării necesare pentru o rețea modernă, Europa poate transforma electricitatea în principalul său atu.

Panelul „The Fight for Truth in the Era of Alternative Media and Deepfake Technology" a analizat provocările generate de dezinformare și evoluția tehnologiilor deepfake. Sesiunea a fost moderată de Dna. Roberta RĂDUCU, Lector universitar, Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA, România. În cadrul panelului au intervenit: Dna. Alexia TASOULI, Corespondent internațional, Grecia; Dl. Sascha FAHRBACH, Lector, Kozminski University, Polonia; Dl. Ion IONIȚĂ, Senior editor, Adevărul, România; Dl. Tudor GALOȘ, Senior Privacy & AI Consultant, Tudor Galos Consulting, România.

În era digitală, dinamica accelerată a fluxurilor informaționale și a dezinformării pe rețelele sociale a alterat fundamental modul în care percepem realitatea, forțând media tradițională să își redefinească utilitatea într-un peisaj în care publicul migrează masiv spre surse alternative și nefiltrate. Această tranziție este exacerbată de algoritmii platformelor digitale, care exploatează vulnerabilitățile psiho-emoționale ale utilizatorilor pentru a amplifica știrile false și a adânci faliile sociale.

În acest cadru, România se confruntă cu o polarizare îngrijorătoare, manifestată prin clivaje profunde între mediul rural, cel urban și diaspora. O parte importantă a populației rurale se arată mai receptivă la mesaje anti-UE, anti-Ucraina sau favorabile Rusiei, în timp ce segmentele urbane pro-occidentale trăiesc cu teama pierderii drepturilor democratice și a libertății de exprimare. Diaspora, la rândul său, exprimă frustrări legate de lipsa oportunităților din țară. În acest context fragil, devine vital nu doar să responsabilizăm platformele sociale, ci și să reconstruim încrederea publică la nivelul întregii societăți.

Panelul XIIIa, intitulat „Europe's Nuclear Umbrella. From Transatlantic Assurance to European Ambitions", desfășurat în parteneriat cu Institute for European Perspective and Security, a reunit o dezbatere amplă privind viitorul descurajării nucleare europene și relația acesteia cu arhitectura de securitate transatlantică. Sesiunea a fost moderată de generalul-locotenent (r.) Vasile Toader, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center și fost locțiitor al șefului apărării al României, și i-a avut ca speakeri pe Emmanuel Dupuy, președinte al Institutului pentru Perspective Europene și de Securitate din Franța; general (r.) James Everard, fost comandant suprem adjunct al Forțelor Aliate în Europa (DSACEUR) și președinte onorific al Consiliului Consultativ Internațional al New Strategy Center; generalul-locotenent (r.) Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA în Europa și membru al Consiliului Consultativ Internațional al New Strategy Center; precum și Liviu Horovitz, șef al proiectului „Analiza amenințărilor strategice și (dez)ordinea nucleară" (STAND) în cadrul Institutului German pentru Afaceri Internaționale și Securitate (SWP). Dezbaterea a pornit de la ideea că, timp de decenii, securitatea nucleară europeană a fost construită în jurul umbrelei nucleare americane integrate în NATO, un aranjament rareori contestat public după sfârșitul Războiului Rece. Invazia rusă a Ucrainei, revenirea războiului convențional în Europa, degradarea regimurilor de control al armamentelor și incertitudinile privind evoluțiile politice interne din Statele Unite au readus însă în prim-plan întrebări fundamentale privind credibilitatea descurajării nucleare occidentale și capacitatea Europei de a-și consolida propriul pilon strategic de securitate.

În cadrul panelului s-a evidențiat faptul că dezbaterea despre o eventuală dimensiune europeană mai pronunțată a descurajării nucleare nu urmărește substituirea umbrelei americane, ci completarea acesteia printr-o responsabilizare strategică mai mare a europenilor. A fost discutată evoluția cooperării dintre Franța și Regatul Unit, aprofundarea dialogurilor strategice cu Germania și Polonia, precum și apariția unor inițiative legate de coordonarea europeană în domeniul nuclear și al gestionării escaladării. În același timp, s-a insistat asupra ideii că decizia utilizării armelor nucleare rămâne strict sub control suveran național, iar orice proiect de extindere a rolului european în domeniul nuclear ridică probleme politice și instituționale extrem de sensibile, inclusiv întrebări privind mecanismele de comandă și control, consultarea politică și împărțirea costurilor. De asemenea, a fost subliniat faptul că dezvoltarea unei autonomii nucleare europene complete ar presupune costuri financiare uriașe și un grad de integrare politică dificil de imaginat în actualul context european.

Discuțiile au reliefat și transformările profunde ale mediului strategic contemporan, marcat de utilizarea coerciției nucleare de către Rusia, de intensificarea competiției geopolitice globale și de apariția unor noi vulnerabilități legate de războiul informațional, proliferarea tehnologiilor avansate și competiția pentru resurse strategice. Participanții au evidențiat că descurajarea modernă nu mai poate fi redusă exclusiv la dimensiunea nucleară, ci presupune integrarea capabilităților convenționale cu rază lungă de acțiune, a sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă, a rezilienței societale și a instrumentelor non-cinetice. În ceea ce privește Ucraina, s-a argumentat că aderarea acesteia la NATO ar întări automat arhitectura de securitate europeană și ar extinde asupra Kievului garanțiile alianței, însă o extindere formală anticipată a umbrelei nucleare occidentale asupra Ucrainei rămâne improbabilă în actualul context politic. Per ansamblu, panelul a evidențiat faptul că Europa intră într-o nouă etapă strategică, în care menținerea credibilității descurajării occidentale va depinde atât de continuitatea angajamentului american, cât și de capacitatea europenilor de a-și asuma un rol mai activ în propria securitate.

Panelul XIIIb, intitulat „Weapons of Russian Informational Warfare", a fost moderat de Ileana ROTARU, New Strategy Center. Speakerii invitați au fost Charlotte FREIHSE, Fundația Bertelsmann, Germania; Svitlana KOVALCHUK, Yalta European Strategy, Ucraina; Alina BÂRGĂOANU, decanul Colegiului de Comunicare și Relații Publice, SNSPA, România; și Michael MIKLAUCIC, cercetător, Irregular Warfare Center, USA.

Descurajarea prin negare s-a dovedit ineficientă împotriva dezinformării rusești, deoarece impune puține costuri semnificative Moscovei, lăsând în același timp spațiul său operațional în mare parte intact. Paneliștii au subliniat modul în care războiul informațional rusesc utilizează o gamă largă de tehnici, amplificate din ce în ce mai mult de IA, care acum modelează modul în care cetățenii obișnuiți accesează și procesează informațiile. Deoarece aceste instrumente sunt ieftine și disponibile pe scară largă, bariera în calea manipulării este mai redusă ca oricând. Drept urmare, eforturile de cercetare actuale se concentrează în principal pe platformele de socializare, ecosistemele de date și infrastructura IA care permite astfel de campanii. Cu toate acestea, infrastructura digitală mai largă din spatele acestor sisteme este la fel de crucială, în special pentru eforturile de a ne asigura o suveranitate digitală europeană. În final, paneliștii au insistat asupra faptului că poate fi mai greu să obții încrederea publicului decât să câștigi o operațiune militară și că narațiunile despre interferență străină sunt acum profund înrădăcinate în discursul politic intern.

Panelul „Baltic and Black Sea Security – From Kaliningrad to Crimea. Two Seas, One Strategy!", organizat în parteneriat cu Warsaw Security Forum (Polonia), a fost moderat de domnul Tomasz Smura, șeful direcției de apărare din cadrul forumului polonez. La dezbatere au participat locotenent-generalul Iulian Berdilă, locțiitor al șefului Apărării pentru operații și instrucție din România, domnul Yordan Bozhilov, director al Sofia Security Forum din Bulgaria, domnul Wilfried Jilge, cercetător asociat la DGAP Robert Bosch Center pentru Europa Centrală și de Est, Rusia și Asia Centrală din Germania, precum și domnul Emmanuel Dupuy, președinte al Institute for European Perspective and Security din Franța. Discuțiile au vizat interdependența dintre securitatea Mării Baltice și a Mării Negre, în contextul transformărilor mediului de securitate euro-atlantic.

A fost subliniată ideea că spațiul de securitate din estul Europei trebuie înțeles ca un mediu operațional unitar, în care amenințările nu sunt limitate geografic, ci se manifestă transversal, prin instrumente militare convenționale, hibride, informaționale, energetice și cibernetice. În acest sens, cooperarea regională este considerată esențială pentru consolidarea descurajării și a rezilienței, cu accent pe schimbul de informații, exerciții comune și dezvoltarea capacităților de apărare integrate. De asemenea, a fost evidențiat faptul că securitatea infrastructurii critice și creșterea gradului de conștientizare situațională în ambele regiuni maritime reprezintă condiții fundamentale pentru stabilitatea pe termen lung.

În același timp, analiza a evidențiat diferențe între nivelul de cooperare din regiunea Baltică, unde mecanismele instituționale sunt mai consolidate, și regiunea Mării Negre, unde cooperarea rămâne fragmentată, dar în curs de dezvoltare. S-a insistat asupra necesității accelerării coordonării regionale și a adaptării continue la noile forme de conflict, inclusiv războiul hibrid și cel cognitiv, precum și asupra importanței menținerii coeziunii alianței și a pregătirii pentru scenarii de criză multiple, în condițiile în care mediul strategic rămâne caracterizat de incertitudine și evoluții rapide.

Panelul XIVb intitulat „It's A Long Way to Tipperary! Challenges for Military Mobility in the Modern Warfare", organizat în parteneriat cu Asociația Armatei Statelor Unite, a fost prezidat de David CARSTENS, New Strategy Center. Speakerii invitați au fost Ionel SCRIOȘTEANU, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, general-locotenent (în retragere) Charles HOOPER, general-maior Mircea GOLOGAN, general de brigadă (în retragere) Hans DAMEN, New Strategy Center și Alexandru PETCOVICI, director de infrastructură, Proger Global Network.

Panelul a explorat modul în care logistica rămâne o problemă critică, mai ales într-un mediu geopolitic în care timpul este o constrângere strategică. NATO trebuie să se pregătească pentru conflicte la scară largă în Europa, asigurându-se că infrastructura militară din regiunea Mării Negre este fiabilă și adaptată nevoilor operaționale. În acest scop, mobilitatea feroviară, conductele de combustibil, coridoarele logistice și sistemele de transport cu dublă utilizare sunt esențiale. Războiul din Ucraina a arătat că mijloacele logistice tradiționale și infrastructura cu orientare civilă nu pot susține războiul modern, care vizează din ce în ce mai mult lanțurile de aprovizionare în primul rând. Prin urmare, pregătirea pentru viitor necesită modernizări ale infrastructurii construite la standarde militare, exerciții care simulează sabotajul, o monitorizare mai strictă a infrastructurii critice și depozitare strategică între aliați. România a făcut progrese importante din 2020, în special pe rutele de transport nord-sud, dar multe schimbări rămân necesare, înclusiv integrare energetică și investiții echilibrate atât în echipamente, cât și în infrastructură.

Panelul a fost moderat de Brigadier General (Ret.) Hans DAMEN, Membru al Consiliului Consultativ Internațional al New Strategy Center, Țările de Jos, H.E. Radu MIRUȚĂ, Ministrul Apărării Naționale al României, General (Ret.) Sir James EVERARD, fost DSACEUR și Președinte onorific al Consiliului Consultativ Internațional al New Strategy Center, Regatul Unit, Mr. Vlad DUHAN, Chief Corporate Affairs Officer, Leviatan Group, România, și Mr. Alexandru REFF, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Discuția a fost centrată pe conceptul emergent de „defense through infrastructure", cu accent pe tranziția de la infrastructura militară tradițională către ecosisteme integrate de infrastructură dual-use, capabile să susțină atât mobilitatea și desfășurarea forțelor armate, cât și reziliența societală și economică în fața amenințărilor convenționale și hibride. Intervențiile au subliniat faptul că experiența războiului din Ucraina a demonstrat caracterul sistemic al atacurilor asupra infrastructurii critice, cu efecte directe asupra capacității statale de reziliență și continuitate operațională.

În acest context, a fost evidențiată necesitatea unei abordări integrate între planificarea militară, infrastructura de transport și securitatea energetică, precum și rolul esențial al sectorului privat în dezvoltarea capabilităților dual-use. S-a subliniat importanța planificării coordonate și a implicării timpurii a industriei în proiectele de infrastructură de apărare, pentru a evita blocajele operaționale generate de limitările rețelelor de mobilitate strategică și de interoperabilitate tehnică.

Panelul a concluzionat că infrastructura a devenit un pilon central al securității contemporane, fiind un multiplicator de forță și un element critic al descurajării pe flancul estic al NATO. Consolidarea rezilienței infrastructurale, integrarea guvernanței interinstituționale și accelerarea investițiilor în mobilitate militară și infrastructură energetică sunt esențiale pentru adaptarea la natura războiului modern și pentru menținerea credibilității arhitecturii de securitate euro-atlantice.

Panelul XVb intitulat „The Strategic Triangle of the IMEC, Three Seas Initiative and Danube Corridor", organizat în parteneriat cu Institutul pentru Dezvoltare și Relații Internaționale, a fost prezidat de Silviu NATE, directorul Centrului pentru Studii Globale din cadrul Universității din Sibiu. Speakerii invitați au fost dl. Sandro KNEZOVIĆ, Consilier de Cercetare la Institutul pentru Dezvoltare și Relații Internaționale, Kaush ARHA, Atlantic Council, Małgorzata SAMOJEDNY, The Opportunity Institute for Foreign Affairs, și Florin SPĂTARU, Director General GFR, România.

Panelul a explorat potențialul Inițiativei celor Trei Mări de a deveni un prim pas spre formarea unui bloc economic cu o poziție mai puternică pentru a se apăra în cadrul Europei. Este un mijloc de a atinge stabilitatea regională și de a reduce influența străină, în special în țările cu un proces de consolidare statală neterminat. În același timp, IMEC nu ar trebui văzut ca un răspuns la comerțul indo-european. Este mai degrabă o rută complementară rutelor tradiționale, a cărui necesitate a fost confirmată odată cu blocarea Strâmtorii Hormuz. În cele din urmă, paneliștii au concluzionat că legătura dintre 3SI, coridorul Dunării și IMEC nu ar trebui imaginată ca o colecție de rute diferite sau ca un complex de infrastructură. Adevăratul potențial din spatele conectării celor trei constă în promovarea interacțiunii dintre o multitudine de activități economice diferite de-a lungul unor rute comerciale.

Panelul a fost moderat de Karsten FRIIS, Research Professor, Norwegian Institute of International Relations (NUPI), Norvegia, și a beneficiat de intervenția H.E. Espen Barth EIDE, Ministrul Afacerilor Externe al Norvegiei.

Discuția a evidențiat relevanța strategică în creștere a Arcticii în arhitectura de securitate transatlantică, cu accent pe interdependențele dintre flancul estic al NATO, regiunea Mării Baltice și High North. A fost subliniată emergența unui continuum geostrategic care conectează Marea Neagră, Marea Baltică și Arctica, toate aflate în proximitatea Federației Ruse, ceea ce generează o convergență tot mai pronunțată a percepțiilor de securitate în cadrul statelor aliate.

Un element central al dezbaterii l-a constituit transformarea Arcticii într-un spațiu geopolitic și geostrategic tot mai complex, influențat simultan de schimbările climatice și de dinamica securității internaționale. S-a evidențiat faptul că procesul de încălzire accelerată a regiunii generează atât noi oportunități economice și de transport, inclusiv rute maritime alternative, cât și vulnerabilități semnificative, în special în ceea ce privește infrastructura critică și echilibrul strategic existent. În acest context, au fost menționate riscurile asociate militarizării crescânde a regiunii și importanța infrastructurilor submarine, inclusiv a cablurilor critice de comunicații.

Totodată, panelul a subliniat faptul că Arctica nu este un spațiu lipsit de reglementare, ci unul guvernat de un cadru juridic internațional stabil, în care cele opt state arctice au responsabilitatea principală pentru gestionarea resurselor și securității regionale. Cu toate acestea, dinamica strategică este în schimbare, în special în contextul intensificării competiției dintre marile puteri și al interesului crescând pentru infrastructura subacvatică, rute maritime și capacități de proiecție strategică.

În concluzie, Arctica a fost definită ca un spațiu în care schimbările climatice și evoluțiile geopolitice se suprapun, generând o transformare structurală a mediului de securitate. Consolidarea cooperării transatlantice, menținerea stabilității juridice și dezvoltarea unor mecanisme de descurajare credibilă sunt esențiale pentru gestionarea riscurilor emergente și pentru prevenirea escaladării tensiunilor într-o regiune cu importanță strategică globală.

Panelul XVIb, intitulat „Reinforcing the NATO and EU' s Defence Technological and Industrial Base", a fost prezidat de generalul de brigadă (în retragere) Eduard SIMION, expert asociat senior la New Strategy Center. Speakerii invitați au fost Sorin MOLDOVAN, Ministerul Apărării Naționale, România, generalul de flotilă aeriană (în retragere) Adrian DUȚĂ, KPMG România, Sascha FAHRBACH, Universitatea Kozminski, Polonia, Zbigniew PIEC, director, General Atomics Aeronautical Systems, și Horia-Răzvan BOTIȘ, DIANA NATO, România.

Panelul a discutat modul în care securitatea depinde astăzi de capacitatea de a susține un efort de producție pe terment lung, ceea ce face ca o cooperare mai strânsă dintre NATO și UE să fie din ce în ce mai vizibilă și absolut esențială. Complementaritatea lor s-a îmbunătățit în ultimii ani, fapt demonstrat de decizia UE de a investeasti mai serios în inovarea în domeniul apărării și în dezvoltarea industrială. Această schimbare este crucială, deoarece fără o bază industrială puternică nu poate exista o capacitate de apărare credibilă. IA, tehnologiile cu dublă utilizare și sistemele avansate de drone au devenit atuuri, care necesită coordonare în cercetare și dezvoltare, și un lanț de aprovizionare sigur. Obiectivul nu este pur și simplu de a produce mai mult, ci de a produce mai inteligent și mai autonom.

Panelul „From Strategy to Action. A Road Map for the EU Black Sea Strategy" a fost moderat de Dl. Wilfried JILGE, Associate Fellow la Robert Bosch Center for Central and Eastern Europe, Russia, and Central Asia al DGAP, Germania. În calitate de speakeri au participat: Dna. Clara STAICU, Secretar de stat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe, România; Dl. Yordan BOZHILOV, Director, Sofia Security Forum, Bulgaria; Ambasadorul Michaël ROUX, Trimis special pentru Parteneriatul Estic și Marea Neagră, Franța.

Vorbitorii au subliniat importanța strategică a adoptării de către Uniunea Europeană a unei strategii dedicate Mării Negre, confirmând astfel relevanța majoră a regiunii pentru securitatea europeană. Pentru România, această strategie reprezintă încununarea a peste două decenii de eforturi susținute pentru poziționarea Mării Negre în centrul agendei europene.

Black Sea Maritime Security Hub este considerat elementul central al strategiei, având potențialul de a consolida monitorizarea maritimă, schimbul de informații, protecția infrastructurii critice, securitatea navigației și răspunsul coordonat la amenințările hibride. Hubul ar urma să funcționeze ca o platformă integrată pentru coordonarea capabilităților existente și pentru dezvoltarea unei imagini comune asupra riscurilor regionale.

Pentru succesul acestui demers, implicarea Turciei, Ucrainei și Republicii Moldova este esențială. Participarea activă a Franței și Germaniei ar consolida, la rândul său, dimensiunea europeană a strategiei. În ultimă instanță, eficiența acesteia va depinde de transformarea direcțiilor strategice în acțiuni concrete, susținute de ținte măsurabile, instrumente operaționale eficiente și resurse adecvate. Prima evaluare a implementării, prevăzută pentru luna iunie, va fi un moment important pentru măsurarea progresului și ajustarea direcțiilor de acțiune.

Panelul a fost moderat de General de brigadă (r.) Hans DAMEN, alături de General (r.) Sir James EVERARD, General-locotenent (r.) Ben HODGES, General Nicolae CIUCĂ și General (r.) José NUNES DA FONSECA.

Discuția a fost structurată în jurul unei comparații istorice între vara anului 1939 și contextul geopolitic din 2026, pornind de la ideea unei posibile „ultime veri pașnice" într-un climat internațional caracterizat de tensiuni în creștere. Vorbitorii au subliniat că, deși istoria nu se repetă mecanic, ea oferă tipare relevante de avertizare, iar situația actuală reflectă acumularea unor riscuri strategice generate de războiul din Ucraina și de competiția dintre marile puteri.

În intervenții a fost evidențiat faptul că mediul de securitate european se află într-un proces accelerat de transformare, în care natura conflictului modern este redefinită de amenințări hibride, război informațional și vulnerabilități ale infrastructurilor critice. În acest context, adaptarea doctrinelor militare și consolidarea capacităților de apărare ale NATO și ale statelor europene au fost prezentate ca priorități urgente.

Concluzia panelului a fost că menținerea stabilității în Europa depinde de descurajare credibilă, coeziune politică și capacitate de reacție anticipativă. S-a subliniat că prevenirea escaladării nu mai poate fi asigurată pasiv, ci necesită pregătire constantă și adaptare rapidă la noile forme de conflict emergente.