A șasea ediție a Conferinței Black Sea and Balkans Security Forum a fost deschisă de Ionel Nițu, Președinte al New Strategy Center și Răzvan Teodorescu, Rector interimar al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară.
Panel I. The War in Ukraine and the Security Challenges in the Black Sea Region and the Balkans
Primul panel al zilei a fost dedicat războiului din Ucraina și a provocărilor de securitate din zona Mării Negre. Ambasadorul Sorin Ducaru, președinte de onoare al Consiliului Științific al New Strategy Center și director al Centrului Satelitar al UE, a moderat această discuție căruia i s-a alăturat premierul Nicolae Ciucă. Atât pandemia, cât și războiul din Ucraina au scos la iveală reziliența euroatlantică. Acest război a dus la o regândire a abordării alianței euroatlantice. Crizele actuale afectează toate guvernele, dar și capacitatea de decizie politică, cât și reziliența publicului. Din multe puncte de vedere, se poate spune că actualul război din regiunea noastră este un război al valorilor.
Atât zona Mării Negre, cât și a Balcanilor sunt de un mare interes strategic, motiv pentru care este nevoie de o susținere fermă pentru aceste state, pentru a putea fi integrate în configurațiile euroatlantice și a asigura stabilitatea regională. Astfel, criza din Ucraina poate reprezenta un prilej de consolidare a spațiului euroatlantic.
Contextul strategic a dus atât la ruperea de dependența energetică față de Rusia și la o reorientare economică a Europei. În acest sens, România depune eforturi pentru a exploata gazul din Marea Neagră, încercând să asigure independența energetică a țării și pentru a avea posibilitatea de a exporta resurse și către regiune.
Panelul IIa. Education and the Challenges of War and Pandemic. Resilience through Education in the Era of Hybrid Threats
Panelul „Education and the Challenges of War and Pandemic. Resilience through Education in the Era of Hybrid Threats” a abordat tema educației în raport cu reziliența față de războiul hibrid.
Termenul de război hibrid este un termen foarte folosit în ultima vreme, dar este însă foarte greu de definit. Campaniile de dezinformare sunt efectuate prin noi platforme, care au o atragere în special față de tineri. Pentru a putea combate acțiunile de dezinformare și campaniile de propagandă este nevoie de o societate rezilientă. Așa cum au subliniat speakerii, educația devine un element esențial pentru asigurarea unui stat rezilient, pregătit să facă față unor provocări de tip hibrid.
Moderatorul panelului a fost Alina Bârgăoanu, expert asociat în cadrul New Strategy Center și decan al facultății Facultății de Comunicații și Relații Publice a SNSPA. Speakerii acestui panel au fost Ligia Deca, Consilier prezidențial pe probleme de educație, Sorin Cîmpeanu, Ministru al Educației, Ovidiu Raețchi, președinte al Centrului de Reziliența Euroatlantică și Cristina Ivan, director, Institutul Național pentru Studierea Informațiilor, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”.
Panel IIb. From the Prague NATO Summit to the Madrid NATO Summit. NATO after 20 Years – New Challenges and New Opportunities
În cadrul evenimentului, a fost organizată și o discuție care a avut în vedere summitul NATO de la Madrid de anul acesta și schimbările pe care acesta le aduce. Fiind moderat de Leonard Orban, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, dezbaterea i-a avut ca speakeri pe Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României, Andrei Benedejčič, Secretar de Stat pentru Securitate Națională și Internațională, Slovenia, Charles Powell, Directorul Institutului Regal Elcano, Spania și Bruno Tertrais, Director Adjunct, Fondation pour la Recherche Strategique, Franța.
Intitulat „From the Prague NATO Summit to the Madrid NATO Summit. NATO after 20 Years – New Challenges and New Opportunities”, panelul a avut în vedere schimbările fundamentale care au avut loc între cele două summit-uri. Dacă la summit-ul NATO de la Praga din 2002 preocuparea principală era terorismul transnațional, în urma atacurilor din 11 septembrie 2001, în cadrul din acest an, invazia neprovocată a Rusiei a fost elementul principal. Evenimentele din ultimele 6 luni au demonstrat deziluzia occidentală în ceea ce privește politica lui Vladimir Putin din 2000 încoace. Spațiul euroatlantic a încercat să integreze Rusia în arhitectura globală de securitate, prin implicarea ei în lupta împotriva terorismului sau prin inițiative instituționale precum Consiliului NATO-Rusia. Asistăm însă la o schimbare profundă de paradigmă, cauzată de încercarea Rusiei de a modifica sistemul global de securitate. Cu toate acestea, încercarea Kremlinului de dezbina lumea euroatlantică a avut rezultatul opus: Uniunea Europeană este mai unită ca niciodată, relația euroatlantică fiind la rândul ei puternic reînvigorată.
Panel IIIa. Why the Wider Black Sea Region Matters in the Energy Sector? Challenges and Opportunities for Cooperative Action
Următorul panel, intitulat „Why the Wider Black Sea Region Matters in the Energy Sector? Challenges and Opportunities for Cooperative Action”, i-a avut ca speakeri pe Virgil Popescu, ministrul Energiei, Teodor Chirica, Președinte al Consiliului de Administrație, Nuclearelectrica, vicepreședinte, Regulatory & Corporate Public Affairs, OMV Petrom, Răzvan Popescu, director interimar, ROMGAZ, Eric Stab, președinte și director general, ENGIE.
România depune eforturi continue pentru a asigura independența energetică a țării și a dezvolta domeniul energiei. De asemenea, se depun eforturi pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Paneliștii au subliniat importanța reducerii dependenței de sursele energetice rusești și nevoia unei tranziții verzi. Toate aceste demersuri pot fi efectuate doar printr-un efort de solidaritate european. Datorită resurselor de gaze din Marea Neagră, România are capacitatea de a fi un furnizor important de energie la nivel regional. În același timp, România deunde eforturi pentru a crește capacitățile nucleare ale țării, prin refacerea unității 1 a centralei Cernavodă, unitățile 3 și 4 urmând să fie operaționale începând cu 2030, respectiv 2031.
Panel IIIb. “New Generation Warfare, New Technologies. Unmanned Systems in the Black Sea Region – Deterrence & Defence Perspective”
Panelul IIIb, intitulat „New Generation Warfare, New Technologies. Unmanned Systems in the Black Sea Region – Deterrence & Defence Perspective” a fost moderat de Greg Melcher, Chief Operations Officer, Center for the Study of New Generation Warfare, SUA și a beneficiat de prezența Gl. lt. Viorel Pană, șeful Forțelor Aeriene Române, Contraamiralul Mihai Panait, Șeful Forțelor Navale Române, Contraamiralul (LH) Iuri Covaleov, Adjunct al șefului de Informații Militare pentru ISR, Ministerul Apărării, Craig Borchelt, Senior Manager – Business Development, Autonomous Systems al Boeing și Căpitanul (N) (Ret.) Oren Guter, Programe navale – BD și director de marketing al IAI, Israel. Panelul și-a propus să prezinte diverse aspecte generale în utilizarea vehiculelor fără pilot (UAV-uri) și utilizările lor viitoare, concentrându-se totodată pe perspectiva mai specifică a spațiului Mării Negre.
Speakerii au identificat reperarea, targetarea, ISR (Intelligence, Supraveghere și Recunoaștere) și evaluarea daunelor de luptă ca fiind misiunile cele mai potrivite pentru UAV-uri, datorită principalelor lor puncte forte: UAV-urile sunt ieftine, precise și greu de contracarat. De exemplu, deși sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă sunt capabile să se apere împotriva vehiculelor fără pilot, costul întreținerii sistemelor de apărare îl depășește cu o marjă semnificativă pe cel al desfășurării de drone. Diferite concluzii despre valoarea acestor noi tehnologii au fost extrase din explorarea modului în care sistemele fără pilot sunt utilizate în conflictul din Ucraina și, mai ales, prin compararea modului în care cele două părți operează. Vorbitorii au descris, de asemenea, pașii importanți făcuți de România în procesul de înzestrare și au prezentat exemple specifice de tehnologie de ultimă generație produsă de parteneri industriali cheie.
Panel IIIc. The Impact of the War in Ukraine on the Western Balkans
„The Impact of the War in Ukraine on the Western Balkans” a fost moderat de ambasadorul (ret.) Doru Costea, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center. Panelul a adus împreună experți cu o vastă experiență în regiune, precum Sir Stuart Peach, trimisul special al Prim-Ministrului britanic în Balcanii de Vest, amb. Victor Jackovich, primul ambasador al Statelor Unite în Bosnia și Herțegovina, prof. Murat Aslan, din cadrul Direcției de Studii de Securitate a Universității Sabahattin Zaim din Istanbul, Srecko Latal, editorul regional al Balkan Investigative Reporting Network și Vuk Vuksanovic, cercetător senior în cadrul Centrului pentru Politici de Securitate din Belgrad (BCSP).
În cadrul discuției, invitații au subliniat contextul de securitate fragil din regiune. Potrivit speakerilor, soluția este o integrare completă în structurile euroatlantice, care până acum a stagnat în Balcanii de Vest. În caz contrar, situația poate degenera dintr-o problemă politică într-una de securitate. În același timp, ambițiile euroatlantice ale țărilor din regiune sunt amenințate atât de factori externi, cât și interni. Actori precum Rusia au un potențial destabilizator asupra regiunii. Din punct de vedere intern, probleme precum instabilitatea sistemului politic sau rețelele de crimă organizată împiedică regiunea din a-și urma parcursul european. În ceea ce privește războiul din Ucraina, acesta a aprofundat parteneriatul ruso-sârb. Rusia continuă să își proiecteze influența în rândul unei părți a populației din Serbia, folosind metode de soft power.
Panel IV. The War in Ukraine. Lessons Learned for NATO Comprehensive Deterrence and Defence Posture in the Black Sea Region and the Balkans
Cel de-al patrulea panel a fost prezidat de Gl. mr. (rez.) Leonardo Dinu, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, fost adjunct al șefului Direcției de Informații Militare Române, și s-a bucurat de prezența generalului Daniel Petrescu, Șeful Statului Major al Apărării, România, General-locotenent Tsanko Stoykov, adjunct al Șefului de Stat Major, Bulgaria, General-maior Giorgi Matiashvili, Șeful Statului Major al Apărării, Georgia și Gl. lt. (rez.) Ben Hodges, fost comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa.
Pe plan strategic, din perspectiva României, una din lecțiile învățate după primele luni de război este faptul că este important să recunoaștem influența domeniului politic în ceea ce privește războiul. Operațional, devine necesar să se efectueze o trecere de la activitățile civile, de pace, la apărarea avansată, iar din punct de vedere tactic, importanța comenzii și conducerii misiunii devine evidentă. Din perspectiva georgiană, se poate observa un model de comportament agresiv rusesc, ce poate fi observat încă din 1991, culminând cu actualul conflict ruso-ucrainean. Din perspectiva americană, într-un exemplu de „descurajare eșuată”, Occidentul a jucat un rol important în erorile de calcul ale Rusiei, care au dus la subestimarea armatei ucrainene, a capacității ucrainene de a obține sprijin internațional, a costului uman necesar și a unității Occidentului. În contextul războiului, NATO trebuie să-și mențină pregătirea prin efectuarea de exerciții militare.
Panel Va. Security and Technology. Regional Opportunities on Semiconductor Supply Chains
Panelul V a abordat problematica semiconductorilor și a lanțurilor logistice aferente. Panelul a fost moderată de Ionel Nițu, Președintele New Strategy Center, la discuție alăturându-se ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, domnul Sebastian Burduja, Directorul Executiv al BCR, Sergiu Manea și Cristian Bologa, profesor universitar în cadrul catedrei de Informatică a Academiei de Studii Economice.
Semiconductorii sunt noul petrol al anilor 1990, președintele american Roland Reagan vorbind de nevoia de a contracara puterea armelor convenționale prin tehnologie încă din anii 1980. În ultimii ani, China a cheltuit mai mult pe importurile de semiconductori decât pentru cele de petrol. Cota americană în producția de semiconductori a scăzut de la 37% la 15%, iar Europa produce aproximativ 10% din semiconductori, Japonia 6%, liderul global fiind Taiwan, cu o cotă de piață de 60%. Atunci când vine vorba de semiconductori avansați, cota Taiwanului crește la 92%, singura altă țară care mai produce astfel de semiconductori fiind Coreea de Sud, cu o cotă la 8%.
Vorbitorii au punctat șansa pe care țările europene o au de a reintra în cursa tehnologică prin relocarea producției din Asia, impedimentul major fiind lipsa forței de muncă. Recenta inițiativă americană, cunoscută ca și Chips Act, care alocă peste $50 miliarde pentru dezvoltarea industriei autohtone de semiconductori va necesita peste 13.000 de specialiști, din care doar aproximativ 10.000 vor putea fi recrutați, dată fiind penuria de resursă umană calificată în domeniu. Această problemă este chiar mai acută în Europa și în special în estul continentului, fiind principala piedică în relocarea rapidă a industriei producătoare de semiconductori. Așadar, o idee recurentă în cadrul discuției a fost cea a nevoii de resursă umană calificată prin investiții masive în instituții educaționale.
Panel Vb. Deterrence and Defence Policy of the Euro-Atlantic Area. From Frozen Conflicts to the War in Ukraine
Panelul Vb a fost moderat de domnul Bogdan Berneagă, Senior Associate Expert al New Strategy Center, și i-a avut ca speakeri pe domnul Antal István-Loránt, Președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale din Senat, Parlamentul României și domnul Bogdan Păun, Manager al Departamentului de Management de Proiect, Hidroelectrica, România.
Panelul a explorat perspectivele exploatării offshore în Marea Neagră și a clarificat eforturile legislative depuse pentru a facilita această exploatare, importantă pentru întreaga regiune, nu doar pentru România. Vorbitorii au explorat elaboratul proces parlamentar ce necesita parcurs pentru adoptarea mai multor legi care ating diverse aspecte ale exploatării offshore în zona economică exclusivă a României. Energia eoliană offshore este o altă oportunitate de dezvoltare a industriei energetice românești, ca parte a procesului de reindustrializare a României, dar și aceasta necesită un efort legislativ consistent. Panelul a continuat prin a evidenția planurile de investiții viitoare în energia românească, în special în hidroenergie, care include parcuri eoliene on-shore, parcuri eoliene off-shore, ferme fotovoltaice plutitoare și pe uscat și hidrogen verde. Valoarea totală a investiției ajunge la 6,25 miliarde de euro.
Panel VI. Deterrence and Defence Policy of the Euro-Atlantic Area. From Frozen Conflicts to the War in Ukraine
Panelul a fost moderat de ambasadorul Cristian Diaconescu, Membru al Consiliului Științific al New Strategy Center. Au participat în calitate de speakeri: domnul Vasile Dîncu, Ministrul Apărării Naționale, omologul său ucrainean, domnul Oleksiy Reznikov printr-un mesaj video, și Oleksandr Polishchuk, vice-ministru al apărării al Ucrainei.
Politica de descurajare poate cauza greșeli strategice, iar conceptul de descurajare ar trebui înlocuit prin cuvântul victorie. Descurajarea a fost folosită in trecut, lucru care a dus la invadarea Georgiei de către Rusia, această greșeală fiind mai apoi repetată în Crimeea, iar acum, cu invazia la scară largă a Ucrainei. Teoria de victorie a Ucrainei presupune recuperarea Crimeei. Victoria este un scenariu realist pentru Ucraina, deoarece a dovedit că Rusia poate fi învinsă.
Ucraina are nevoie ca Europa să ia mai multe măsuri clare împotriva agresorului, pentru ca apoi în Ucraina să se poată ajunge la normalitate și mai apoi, la o dezvoltare de orientare europeană. În ceea ce privește Balcanii, sunt menționate posibilele încercări pe care Rusia le va avea de a manipula democrațiile balcanice, mai ales în cazul Bulgariei și Muntenegrului, pentru care urmează alegeri.
Marea Neagră, ca zonă de interes de securitate, era un subiect greu de impus în cadrul relațiilor internaționale, Statele Unite fiind decisive în impunerea acestei teme, în interesul României, în cadrul NATO.