LIVESTREAMING PANELS
Click pe titlul panelului pentru a urmări transmisia live.
09.00 – 10.10 Panel VIIa.
From Homo Sovieticus to Homo Putinus. The Impact of the War on Russia and Its Neighbours
Primul panel al celei de-a doua zile găzduit a fost moderat de Amb. Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite. Intitulat „From Homo Sovieticus to Homo Putinus. The Impact of the War on Russia and Its Neighbours”, panelul i-a avut drept invitați pe Andrei Illarionov, cercetător principal în cadrul Center for Security Policy, Washington DC și fost consilier economic al președintelui Vladimir Putin, Alexander Iskandaryan, directorul Caucasus Institute, Armenia și Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale în cadrul Institutului Ion I.C. Brătianu (ISPRI) și membru al Consiliului Științific al New Strategy Center.
Pentru a putea distinge corect între ”Homo Sovieticus” și ”Homo Putinus”, este necesar să înțelegem diferențele dintre „societatea post-sovietică”, care are caracteristici moștenite de la societatea sovietică, și „societatea putinistă”. În cea dintâi, puterea se afla în mâinile partidului comunist, propunând o politică externă bazată pe relații apropiate cu țările apropiate ideologic. Societatea putinistă, pe de altă parte, presupune că puterea se află în mâinile așa-zișilor „Siloviki” (FSB, poliția politică etc.), conducând o societate fără dimensiuni morale, propunând o politică externă imperialist-șovinistă și impunând un nivel mai înalt de opresiune societală. Speakerii au abordat și conceptul neoimperialist al „Rusiei istorice”, adoptat de Putin încă din 2003, și impactul acestuia asupra societății ruse, producând o susținere puternică pentru liderul de la Kremlin și războiul său. Alți speakeri l-au descris pe Putin mai degrabă ca fiind rezultatul unui fenomen mai amplu decât un simplu factor cauzal, identificând un model de comportament rusesc originar din anii 1990. Discuția a abordat, de asemenea, și problema identității naționale în spațiul post-sovietic, în urma căderii Uniunii Sovietice, făcând o distincție între traiectoria pe care diferitele state din fostul bloc sovietic au avut-o.
09.00 – 10.10 Panel VIIb.
How Will the War in Ukraine Influence the Future European Security Architecture?
Post-War Order and Stability in the Wider Black Sea Region
Moderat de Antonia Colibășanu, analist în cadrul Geopolitical Futures și Expert Asociat al New Strategy Center, panelul How Will the War in Ukraine Influence the Future European Security Architecture? Post-War Order and Stability in the Wider Black Sea Region, i-a avut ca speakeri pe Bruno Tertrais, director adjunct, Fondation pour la Recherche Strategique, Charles Powell, directorul Elcano Royal Institute și Yordan Bozhilov, președinte, Sofia Security Forum, Bulgaria.
În cadrul discuției, paneliștii au subliniat modul în care războiul din Ucraina a redefinit deja arhitectura de securitate a Europei, consolidând Uniunea Europeană și NATO, un fapt subliniat de intrarea Finlandei și Suediei în NATO și a Danemarcei în Politica Europeană de Securitate și Apărare a UE. Din punct de vedere instituțional, Națiunile Unite au avut cel mai mult de pierdut, fiind aproape absente din discuțiile privind un eventual proces de pace.
Atingând problematica viitorului proces de pace dintre Rusia și Ucraina, speakerii au subliniat dificultatea de a ajunge la un consens din cauza crimelor de război comise și a viitoarelor despăgubiri de război pentru reconstrucția Ucrainei. În viitor, relația dintre Occident și Rusia nu va reveni la normalul anterior războiului. Cu toate acestea, în funcție de regimul de la Kremlin și intenția sa de a colabora, vor exista inițiative de cooperare punctuală în arii de interes comun, precum schimbările climatice sau securitatea alimentară.
10.25 – 11.45 Panel VIIIa.
Panelul intitulat „Strategic Infrastructure in the Context of the New Security Challenges. Deterrence through Military Mobility and Investments in the Naval Domain” a fost moderat de Generalul de brigadă (rez.) Hans Damen, membru al Consiliul Consultativ Internațional al New Strategy Center și fostul șef al Taskforce Logistics/ J4 din cadrul Ministerului de Apărare al Olandei. La discuții au participat Gl. lt. (rez.) Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa, SUA, Cătălin Podaru, director general, Leviatan România, Adrian Florea, Directorul pentru Dezvoltare și Transformare Digitală, Concelex, România și Roland Briene, Directorul Comercial al Damen Naval, Olanda.
Pentru a promova o politică eficientă de descurajare față de Rusia, România și întreaga Alianță NATO trebuie să asigure infrastructura necesară și o pregătire logistică adecvată și flexibilă. De asemenea, dezvoltarea infrastructurii civile, precum autostrăzi și aeroporturi, este indispensabilă pentru dinamizarea și eficientizarea logisticii de război, lucru care trebuie luat în considerare de autoritățile române. Acest aspect ține direct de securitatea națională, iar birocrația din spatele acestor proiecte de infrastructură, cât și problemele legate de transparență, încetinesc pregătirea unei logistici pregătite pentru situații de război.
Aceste impasuri pot fi depășite doar printr-un dialog onest între companiile de infrastructură și autoritățile de stat, pentru a identifica și rezolva lacunele logistice. În cazul României, Dunărea ar putea juca un rol esențial în infrastructură, având potențialul să conecteze Republica Moldova și Ucraina de zona euroatlantică. Astfel, s-ar putea implementa mai ușor o strategie și la nivelul Mării Negre, necesară întrucât flota rusă a Mării Negre a avut prea multă libertate de mișcare în regiune.
10.25 – 11.45 Panel VIIIb.
Defence Industry Cooperation in the Context of the War in Ukraine
„Defence Industry Cooperation in the Context of the War in Ukraine” a fost moderat de colonelul (rez.) Liviu Coșereanu, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center. La discuție s-au alăturat Nicoleta Pauliuc, Președintele Comisiei de Apărare din Senatul României, Justin Crump, CEO Sibylline și Președinte al Association of International Risk Intelligence Professionals, Marea Britanie, Daniela Nicolescu, Secretar de Stat pentru Industira de Apărare în cadrul Ministerului Economiei, Cyrille Bret, director de Dezvoltare, Naval Group, Franța și Cristian Sfichi, Director Thales România.
În contextul necesității unei unități europene în fața amenințărilor de securitate din Est și a obiectivului României de a rămâne un punct de stabilitate pe Flancul Estic al NATO, securitatea militară devine o prioritate. Acest lucru determină România să facă alegeri importante în legătură cu cheltuielile de înzestrare a forțelor armate române. Este nevoie de capabilități militare mult mai robuste, având în vedere faptul că una dintre cauzele invaziei Ucrainei a fost eșecul Occidentului de a descuraja o asemenea acțiune, iar pentru a le obține este nevoie de soluții adaptabile și adecvate din partea industriei de apărare. Participarea României la investiții în cercetare și inovare la nivel european este, de asemenea, vitală. Speakerii au prezentat planurile economice referitoare la reorganizarea industriei naționale de apărare, abordând apoi și rolul, contribuția și viitoarele proiecte ale partenerilor industriali internaționali prezenți în ecosistemul de securitate națională a României, în contextul întreruperilor lanțurilor de aprovizionare.
10.25-11.45 Panel VIIIc.
Panelul intitulat „The War in Ukraine, Climate Change, Food Security and the Impact in the Black Sea Region and the Balkans” a fost moderat de Gina Fîntîneru, rector adjunct, USAMV. Panelul a fost completat de Oksana Ishchuk, Director Executiv Centre for Global Studies Strategy XII din Ucraina, Zeno Căpraru, Audit & Assurance Partner, Deloitte, Horia Ciurtin, Expert NCS și Andrei Ursulescu, CEO Scandia Food România.
În războiul ilegal împotriva Ucrainei, Rusia utilizează amenințarea foametei drept o pârghie în relațiile bilaterale și multilaterale. Abordarea Rusiei este complexă, fiind mai mult decât o blocadă a porturilor ucrainiene. Rusia a împiedicat cultivarea unui importante suprafețe agricole ucrainene, distrugând concomitent facilitățile de irigare și depozitare a grânelor. Astfel, recolta din acest an va fi cu 30-45% mai mică decât cea de anul trecut, periclitând siguranța alimentară atât a populației ucrainene, cât și a altor state, în special din Africa.
În acea de a doua parte a panelului, reprezentanții sectorului privat au oferit o radiografie a presiunilor imense la care sunt supuse companiile private din domeniul alimentar, în special în cazul lanțurilor de aprovizionare și a prețurilor la energie. Scurtarea lanțurilor de aprovizionare este inevitabilă, la nivel național, iar absența investițiilor în agricultură au rezultat într-o productivitate cu mult sub cea a statelor occidentale, adăugând la îngrijorările mediului privat vizavi de reziliența pieței alimentare.
12.00-12.45 Panel IX.
How can Putin be Defeated?
The Ukraine-West Strategy for Victory in the Russian-Ukranian War
Următorul panel s-a concentrat pe o discuție între Antonia Colibășanu, expert asociat senior al New Strategy Center și Andrei Illarionov, cercetător principal în cadrul Center for Security Policy in Washington DC, fost consilier pe politici economice al președintelui Vladimir Putin.
Panelul a căutat răspunsuri la o întrebare care este pe buzele tuturor: Cum poate fi învins Putin? În funcție de datele pe care le avem, pierderile ruse raportate la cele ucrainene sunt între 3 sau 4 la 1. Chiar și așa, raportul de forțe în favoarea Rusiei rămâne în continuare colosal, fiind și de 100 la 1. Evident, calitatea lor joacă un rol decisiv pe câmpul de luptă, dar chiar și așa decalajul va rămâne imens în viitorul apropriat. Mai mult, până în luna iunie, armata ucraineană a pierdut și ea destul echipamentul de la începutul invaziei, lucru ce dovedește cantitatea necesară de echipament de care Ucraina are nevoie pentru a putea continua să se apere împotriva Rusiei. Până acum, donațiile occidentale de armament au fost de aproximativ $7.5 miliarde pe lună, comparativ cu cheltuielile rusești de aproape $30 de miliarde. Tocmai de aceea Occidentul și în special SUA trebuie să crească ajutorul militar către Ucraina.
În cazul războiului din Ucraina, este important să remarcăm că acesta este un conflict asimetric. Armata rusă dispune în continuare de enorm de multe resurse, care îi vor permite să testeze unitatea occidentală și abilitatea de a livra echipamentul necesar Ucrainei pentru un război care este posibil să dureze mai mult decât ne-am aștepta.
13.00 – 14.15 Panel Xa.
Lessons Learned from the War in Ukraine in terms of Strategic Communication.
Weaponized Narratives and the Effects of Disinformation
Moderat de Radu Tudor, analist militar și jurnalist la Antena 3, următorul panel s-a concentrat pe efectele campaniilor de dezinformare. La acest panel au participat Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt, Guvernul României, Fabien Zamora, Agenția France-Press, Franța, Andrei Țărnea, director general, Comunicare și Diplomație Publică, Ministerul Afacerilor Externe, România, Jacek Dankowski, coordonator al cooperării internaționale, Defense 24 Polonia, general de brigadă Constantin Spînu, șef al Departamentului de relații publice, Ministerul Apărării Naționale, România și Krševan Antun Dujmović, asociat senior, Institutul pentru Dezvoltare și Relații Internaționale (IRMO), Croația.
În cadrul panelului, experții au analizat lecțiile învățate din urma primelor luni ale războiului din Ucraina, în ceea ce privește comunicarea strategică, concentrându-se asupra narațiunilor circulate în mediul online și a efectelor dezinformării. Speakerii au prezentat anumite aspecte practice privind contracararea dezinformării, identificând diferite forme și principalele surse ale acesteia, din perspectiva instituțiilor publice, precum și a mass media. Fenomenul știrilor false apare pe fondul unor fracturi ideologice fundamentale în societate care produc o competiție între diferite narative antitetice, incongruente. Federația Rusă nu este cauza acestor fracturi, însă profită de acestea prin acțiunile sale de dezinformare. Moscova își potențează astfel capacitatea de soft power în relația cu Occidentul, punctând în special narative ce țin de economie, energie, dar și anumite aspecte culturale. Un răspuns al Occidentului ar trebui să fie bazat pe includerea sectorului privat și a mass-mediei și a societății civile în campanii anti-dezinformare.
13.00 – 14.15 Panel Xb.
Moderat de generalul de brigadă (rez.) Eduard Simion, Senior Associate Expert, New Strategy Center, panelul „Security Challenges in the Black Sea Area and the Response of the US Defence Industry. Partnerships for a Safer Region” i-a avut ca speakeri pe generalul-maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, Ministerul Apărării Naționale, Adrian Iacob, directorul executiv al Lockheed Martin Global Inc, Adam Hodges, International Vertical Lift Sales & Marketing, Boeing, Paul Strebel, director pentru International Business Development în cadrul Oshkosh Defence și Christophe Fontaine, Vicepreședinte pentru Dezvoltare Strategică Internațională NATO/UE, General Atomics Aeronautical Systems, Inc., SUA. În final, Phillip Petersen, președintele New Generation Warfare Center SUA, a făcut o prezentare a concluziilor.
Pentru a înțelege procesul de achiziții de echipament militar și în special de avioane, este crucial să înțelegem că sintagma „second-hand” este deficitară, și că cea corectă este de „echipament operațional în uz”. În ansamblu, achiziția de echipament militar este mai mult decât o tranzacție, fiind o expresie a parteneriatelor strategice pe care țările le stabilesc. România contribuie la securitatea Mării Negre prin achiziționarea de 7 sisteme PATRIOT, al doilea urmând să intre în funcțiune în octombrie. Până în 2024, România va achiziționa și sisteme de apărare de coastă pentru a echilibra postura rusă la Marea Neagră.
15.45-17.00 Panel XIa.
The Ukranian Miracle! How Did They Hold the Line and Stop the Invasion?
Panelul XIa a fost moderat de Ambasadorul (Rez.) Gheorghe Magheru, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, și s-a bucurat de prezența următorilor paneliști: Mykhailo Samus, director al New Geopolitics Research Network, Ucraina, Oleksandra Tsekhanovska, șeful Hybrid Warfare Analytical Group , Ukraine Crisis Media Center, Ucraina, Iulian Chifu, Consilier de Stat, Cancelaria Primului Ministru, România și Adam Eberhardt, director al Centre for Eastern Studies (OSW), Polonia.
Adevăratul „miracol” al rezistenței ucrainene a fost factorul uman, ucrainenii dând dovadă de o reziliență extraordinară, care a existat cu mult înainte de debutul invaziei din 24 februarie. Capacitatea poporului ucrainean de a rezista atacurilor se trage din capacitatea de adaptare și revenire în condiții dificile. Comparat cu reziliența rusă și bielorusă, care sunt axate pe puterea unui singur lider autoritar, reziliența ucraineană se regăsește în întreaga societate, care este unită de o dorință puternică pentru libertate și democrație. Nu poate fi ignorată importanța forțelor armate și a instituțiilor ucrainene, care continuă să lupte și să reziste în fața agresiunii Federației Ruse.
Astfel, din perspectiva ucraineană, o soluție a războiului care poate fi considerată acceptabilă pentru Kiev este cea a înfrângerii militare a Moscovei. Trebuie punctat faptul că în ciuda faptului că Rusia a ocupat unele teritorii ucrainene, acestea sunt greu de păstrat și integrat cu adevărat, așa cum dovedește și cazul Insulei Șerpilor. De asemenea, războiul a dovedit că armata rusă nu este la fel de bine pregătită și echipată precum se credea.
Agresiunea rusească din Ucraina și acțiunile Rusiei au dovedit că o înfrângere completă a Moscovei nu este posibilă doar printr-o înfrângere militară, ci și printr-un colaps complet al sistemului politic din Rusia.
15.45-17.00 Panel XIb.
Building a More Resilient Critical Infrastructure. Lessons for the Future
Panelul XIb, prezidat de domnul Marcel Foca, Senior Expert al New Strategy Center, România, i-a avut ca speakeri pe domnul Raed Arafat, Secretar de Stat, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Ministerul Afacerilor Interne, România, Gl. Bg. Anton Rog, Director, Centrul Național CyberInt, Serviciul Român de Informații, Gl. Bg. (Rez) Daniel Ioniță, Cyber Security Manager, Cymed/Infoworld, România și dna Līga Raita Rozentale, Senior Director Cybersecurity Policy and Defence, European Government Affairs, Microsoft, Letonia.
Pandemia a demonstrat riscurile interdependenței în sectoarele de importanță critică, precum producția de echipamente medicale. Mai mult, lărgirea spectrului de servicii digitale în timpul pandemiei a adus după sine și sporirea spațiului susceptibil la atacuri cibernetice. În obținerea rezilienței sistemice din punct de vedere cibernetic, cea mai slabă verigă este cea umană, atât în procesul de implementare, cât și în cel de utilizare.
La o scară geopolitică, spațiul cibernetic a devenit un nou front în competiția dintre state încă de la mijlocul anilor 2000. Anul acesta, în zilele dinaintea războiului din Ucraina, infrastructurile critice ale statului au fost vizate de peste 230 de atacuri cibernetice de amploare, în încercarea de a destabiliza guvernul de la Kiev. Nu în ultimul rând, paneliștii au subliniat necesitatea unor eforturi transversale integrate pentru atingerea suveranității europene în domeniul digital.
17.15-18.30 Panel XII.
Transatlantic Link and the NATO – EU Cooperation
Următorul panel a fost prezidat de Viktorija Starych-Samouliene, co-fondator și director strategic pentru Council on Geostrategy, Marea Britanie. Discuția a beneficiat de prezența următorilor Simonei Cojocaru, Secretar de Stat, Ministerul Apărării Naționale, România, Ambasador (Rez.) Tacan Ildem, Președinte al Centre for Economics and Foreign Policy Studies (EDAM), Turcia, al Generalului de brigadă Radostin Iliev, Director al Direcției Politică și Planificare de Apărare, Ministerul Apărării, Bulgaria, al lui Emmanuel Dupuy, Președinte, Institutul pentru Perspectivă și Securitate Europeană, Franța și al lui Jakub Godzimirski, profesor de cercetare, Institutul Norvegian de Afaceri Internaționale (NUPI).
Din perspectiva României, consolidarea și armonizarea relației transatlantice este de o importanță remarcabilă, un lucru evident din dogma politicii externe a României, definită de cei trei piloni, care se concentrează pe apartenența la NATO, UE și parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA. NATO și Uniunea Europeană au trecut prin cea mai tensionată perioadă a relației transatlantice. Dintr-o perspectivă turcă, ideea de autonomie strategică a Europei este privită într-un mod pozitiv, atât timp cât este interpretată ca fiind o „responsabilitate strategică”. În acest sens, statele UE ar trebui să își asume mai multe angajamente. În același timp, principalul pilon al apărării europene nu poate fi numai NATO. Viitorul relației transatlantice și posibilitatea unei alianțe militare și diplomatice puternice de ambele părți ale Atlanticului a fost o altă temă a dezbaterii. Bulgaria susține de asemenea reziliența alianței transatlantice și efectul pozitiv al influenței acesteia în regiunea sa. În final, speakerii și-au extins analiza, abordând efectul unor evenimente și tendințe globale asupra dinamicii transatlantice, cum ar fi acțiunile Rusiei sau amenințarea Chinei.
18.45-19.50 Panel XIII.
Ultimul panel al conferinței a fost moderat de Greg Melcher, Chief Operations Officer al Center for the Study of New Generation Warfare, SUA și i-a avut ca speaker pe Generalul-maior John Mead, adjunct al șefului de stat major, JFC Napoli, NATO, Paulo Lourenco, Director, Politica Națională de Apărare, Ministerul Apărării, Portugalia, Oleksandr V. Danylyuk, Președintele Centrului pentru Reforme în Apărare, Ucraina, General-maior Iulian Berdilă, Șeful Statului Major al Forțelor Terestre, România și General-maior Pierre-Joseph Givre, Director al Centrul de Comandament pentru Doctrină și Educație, Forțele Terestre, Franța.
Nevoia de a spori interoperabilitatea forțelor NATO a fost impulsionată de invazia neprovocată a Rusiei din Ucraina. Experții au subliniat că viitorul planificării militare va fi definit de conceptul de „multidomain design”, care presupune că adaptabilitatea și inovația sunt atât obiective, cât și principii directoare. Pe termen scurt, este de maximă importanță ca operațiunea militară a Rusiei să eșueze pentru a preveni agresiuni similare din partea altor state revizioniste. Pentru a face acest lucru, Occidentul trebuie să-și revigoreze complexul militar-industrial pentru a sprijini armata ucraineană cu muniția și echipamentul necesar pentru a respinge invazia rusească.
La nivel individual, câmpurile de luptă ale viitorului vor fi definite de soldatul viitorului. Fără o carieră clară, cu oportunități de avansare și dezvoltare, adânc înrădăcinată în valori, teatrele de război de mâine vor arăta ca cel al ofensivei rusești astăzi: privat de soldații și liderii necesari pentru a îndeplini obiectivele militare. Nu în ultimul rând, paneliștii au subliniat faptul că liderii de astăzi au fost antrenați într-un mediu militar complet diferit, concentrat pe misiuni în Afganistan și Irak, mai degrabă decât pe conflicte convenționale, precum cel din Ucraina.
Organizatorii vă mulțumesc pentru participare și interes și vă invită să susțineți în continuare proiectele New Strategy Center!