Black Sea and Balkans Security Forum 2023 – Ziua 2

Black Sea and Balkans Security Forum 2023 – Ziua 2

Panelurile din ziua a doua a Black Sea and Balkans Security Forum 2023 pot fi accesate la următorul link.

Panel Xa. Migration and Border Security: New Challenges for Europe – în parteneriat cu Institute for Development and International Relations (IRMO), Croația

Acest panel a marcat debutul celei de-a doua zi a Forumului de Securitate din regiunea Mării Negre şi Balcani, ajuns deja la cea de a șaptea ediție. 

Discuția a fost moderată de Domnul Krševan Antun DUJMOVIĆ, Senior associate, Institutul pentru Dezvoltare și Relații Internaționale (IRMO), Croația, avându-i drept speakeri pe Doamna Ylva JOHANSSON, Comisarul European pentru Afaceri Interne, Suedia, Doamna Ana REVENCO, Ministru al Afacerilor Interne, Republica Moldova, Domnul Lucian BODE, Ministru al Afacerilor Interne, România, și Domnul Ivan DEMERDZHIEV, Viceprim-ministru pentru Ordine Publică și Securitate și Ministru al Afacerilor Interne, Bulgaria. 

Panelul de deschidere al zilei a fost axat pe problema migrației, abordând în special noile provocări cu care se va confrunta Europa în acest domeniu. Printr-un mesaj video preînregistrat, doamna Ylva JOHANSSON a subliniat că agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei a reprezentat o provocare majoră pentru Europa. În acest sens, gestionarea valului migrator este o prioritate pentru UE. Speakerii au accentuat necesitatea ca Uniunea Europeană să se adapteze în mod constant la dinamica actuală a migrației și să colaboreze cu alte organizații și instituții, atât naționale, cât și internaționale, responsabile de acest domeniu. Este esențial ca structurile UE să manifeste reactivitate și proactivitate, fiind capabile să anticipeze posibilele valuri de migrație în viitor. Ar trebui să se acorde o prioritate sporită securizării frontierelor externe ale Uniunii Europene, în defavoarea focalizării asupra frontierelor interne dintre statele din spațiul Schengen și cele din afara acestuia. Un exemplu relevant în acest sens ar fi organizarea de operațiuni specifice menite să combată organizațiile implicate în traficul de migranți.

Panel Xb. New and Old Challenges in the Eastern Mediterranean Area  – în parteneriat cu cu Institutul Abba Eban, Israel

Moderatorul acestui panel a fost doamna Antonia COLIBĂȘANU, Senior Associate Expert, New Strategy Center & Chief Operating Officer & Senior Geopolitical Analyst, Geopolitical Futures, România. La acest panel au fost prezenți dl Yossi MANN, șeful programului Israel și Golful Arab, Institutul Abba Eban. Israel, dl Mitat ÇELİKPALA, Universitatea Kadir Has, Departamentul de Relații Internaționale, Turcia, dl Symeon TSOMOKOS, fondator și președinte al Forumului Economic Delphi, Grecia și dl Andreas THEOPHANOUS, președinte al Centrului cipriot pentru afaceri europene și internaționale, șef al Departamentului de politică și guvernanță, Universitatea din Nicosia, Cipru.

Paneliștii au menționat problemele regionale care afectează fiecare dintre țările lor. Israelul se confruntă cu schimbările climatice din zonă, care cauzează secete ce pot duce la instabilitate politică, confruntându-se în același timp cu extremismul islamic. Turcia încearcă să își mențină poziția de echilibru în Marea Neagră (între Rusia și Ucraina) și în Orientul Mijlociu. Ea caută să își sporească rolul de hub pentru resursele energetice din regiunea MENA și piața europeană. Grecia dorește să se concentreze pe integrarea europeană a țărilor din Balcani și pe reconcilierea cu Turcia, folosind platformele de negociere existente. 

Cipru se confruntă cu separatismul și cu tensiunile religioase din interiorul țării, dublate de tensiuni persistente cu Turcia. Diplomația și colaborarea energetică ar putea fi un factor decisiv în crearea unei stabilități regionale, iar o bursă regională ar putea juca un rol esențial în acest sens. Cu toate acestea, deși există colaborare pe piața gazelor, piața petrolului este mai puțin flexibilă. O delimitare a zonelor economice exclusive poate juca un rol în detensionarea situației regionale. 

Panel Xc. Impact of  Russia’s war in Ukraine on the Post-Soviet Space. – în parteneriat: Caucasus Institute, Armenia

Panelul a fost moderat de dl Dan Dungaciu, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, și i-a avut ca vorbitori pe dl Alexander Iskandaryan, Director al Institutului Caucaz, Arseny Sivitsky, CEO și fondator al Sarmat AnalytiX, și Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center.

Panelul a început prin explorarea progresivă a impactului poziției redefinite a Rusiei în urma războiului din Ucraina asupra Caucazului de Sud, a Europei post-sovietice și a Asiei Centrale. Paneliștii au recunoscut necesitatea unor formate regionale pentru a contracara ambițiile rusești în regiunea post-sovietică, semnalând în același timp necesitatea unor conexiuni cu țări din afara spațiului post-sovietic, cum ar fi România.

Țările din spațiul post-sovietic se adaptează la noile schimbări geopolitice declanșate de război. Unii vorbitori au susținut că, în identitatea lor geopolitică, multe țări post-sovietice se consideră încă parte a sferei de influență a Rusiei, Belarus fiind dat ca exemplu. În cele din urmă, participanții au dezbătut dacă o înfrângere a Rusiei în războiul din Ucraina ar afecta sau nu capacitatea acesteia de a menține o sferă de influență în restul statelor post-sovietice.

Panel XIa. Strategic Thinking in Times of Crisis. Managing Threats and Seizing Opportunities

Moderatorul panelului a fost domnul Ionel NIȚU, Președinte al New Strategy Center, România. La dezbatere au luat parte domnul Sebastian BURDUJA, Ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării din România, domnul Sabin SĂRMAȘ, Președinte al Comitetului pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din cadrul Camerei Deputaților din România, și domnul Ionuț STANIMIR, Director de Marketing și Comunicare la Banca Comercială Română (BCR) din România.

Dezbaterile din cadrul acestui panel s-au concentrat pe rolul tehnologiilor emergente în gestionarea crizelor. În România, se observă o tendință de creștere a rolului mediului privat în domeniul inovației digitale, motiv pentru care colaborarea tot mai strânsă între sectorul public și cel privat devine absolut necesară. Un aspect deosebit de semnificativ în care România a înregistrat progrese este securitatea cibernetică, care reprezintă o componentă esențială în lupta împotriva războaielor hibride. De asemenea, s-a evidențiat importanța inteligenței artificiale, care, datorită utilizării unor cantități mari de date, poate scoate în evidență informații adesea trecute cu vederea. În concluzie, tehnologiile emergente și inovația tehnologică vor juca un rol indispensabil în gestionarea crizelor viitoare.

Panel XIb. NATO Defence Policy and Host Nation Strategic Infrastructure. Smart Investments in Security

Moderatorul acestui panel a fost BG Eduard SIMION (Ret.), Senior Associate Expert, New Strategy Center, România. Speakerii au fost Generalul-locotenent Iulian BERDILĂ, Adjunctul Șefului Statului Major al Apărării pentru Operații și Instruire, România, domnul Phillip PETERSEN, Președintele Centrului pentru Studiul Noii Generații, domnul Bogdan MĂRGINEAN, Director Proiecte Speciale, Concelex, România și domnul Bogdan LĂZĂROAE, Manager Programe Complexe, Apărare și Securitate, Ernst & Young, România.

Având în vedere actuala criză care se petrece în apropierea granițelor României, țara noastră este în prezent un stat de primă linie pentru NATO și un punct strategic important în regiunea Mării Negre. Buna colaborare a României cu partenerii săi din apropierea Mării Negre (Ucraina, Moldova, Georgia) se va dovedi utilă în acest context. Tensiunile actuale din vecinătatea României reprezintă o oportunitate pentru țară de a-și spori capacitățile de apărare, creând în același timp creștere economică. Dezvoltarea infrastructurii de apărare este necesară, dar nu suficientă pentru a crea reziliență. De asemenea, hardware-ul nu este suficient dacă Rusia nu poate fi contracarată în sfera războiului informațional. Rusia poate câștiga războiul dacă prelungește câmpul de luptă până când țările europene vor fi afectate de forțe interne, alimentate de propagandă. 

În sfârșit, în termeni generali, este nevoie de o colaborare tot mai strânsă între complexul industrial militar și ministerul apărării naționale din fiecare stat NATO. Fără companii private, armatele naționale pierd din ritmul de dezvoltare.

Panel XIc. Future Russian Cooperation with China and Iran. Strategic Association or Opportunistic Collaboration? – în parteneriat: Council on Geostrategy, UK

Panel XIc a fost prezidat de dna Viktorija STARYCH-SAMUOLIENĖ, co-fondator și director de strategie, Council on Geostrategy, și a avut următorii vorbitori:  Doamna Tomiko ICHIKAWA, director general, The Japan Institute of International Affairs, domnul Justin BASSI, director executiv, Australian Strategic Policy Institute (ASPl) și ambasadorul Doru COSTEA, membru al Consiliului științific al New Strategy Center, fost ambasador al României la Beijing. Panoul a fost organizat în parteneriat cu Council on Geostrategy, Marea Britanie.

Panelul a explorat, prin prisma sensului colectiv al „Occidentului global”, relația dinamică dintre China și Rusia. China nu face decât să se consolideze în raport cu Rusia și este singura capabilă să provoace SUA. În cele din urmă, relația dintre China și Rusia, deși aparent prietenoasă, este axată pe câștiguri tranzacționale. 

China, Rusia și Iran ar trebui privite ca un triunghi, unit de un sentiment anti-occidental. Cu toate acestea, bilanțul lor istoric cu Occidentul este destul de diferit. Toate aceste trei țări s-au deschis către Occident pentru a se moderniza, dar dintre toate, China a fost cea care a beneficiat cel mai mult. În acest context, dorința Chinei, precum și capacitatea sa de a schimba ordinea mondială și de a înlocui SUA ar trebui să fie analizate cu mare atenție.

Prezentarea studiului New Strategy Center: A Possible Ominous Partnership: The China-Russia’s ‘Friendship Without Limits’

Panelul XIc a fost urmat de prezentarea unui nou studiu lansat de New Strategy Center: A Possible Ominous Partnership: The China-Russia’s ‘Friendship Without Limits’, semnat de ambasadorul Doru COSTEA, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center și fost ambasador al României la Beijing.

El a explicat că însăși ideea de a avea o „prietenie fără limite” este oarecum ciudată, mai ales la acest nivel, având în vedere, de asemenea, că China și Rusia au fost în război în secolul trecut și au mai multe interese conflictuale. Într-un astfel de context, autorul ne sfătuiește să „gândim în chineză pentru a înțelege China și să gândim în rusă pentru a înțelege Rusia”.

Panel XIIa. How to Avoid War Fatigue in the Western World? Coping with Economic Crisis and Social Problems while Resisting Kremlin’s aggressive autocracy

Ambasadorul Doru COSTEA, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, a prezidat această sesiune. Alături de el au fost prezenți doamna ambasador Luminița ODOBESCU, consilier prezidențial, Departamentul pentru Afaceri Europene, România, domnul François HEISBOURG, consilier special, Fondation pour la Recherche Stratégique, Franța, domnul ambasador Sergiu CELAC, președinte de onoare, New Strategy Center, fost ministru al Afacerilor Externe, România și domnul Matthew BOYSE, membru adjunct, Hudson Institute, fost adjunct al secretarului adjunct responsabil pentru Europa Centrală la Departamentul de Stat, SUA.

S-au făcut speculații anul trecut cu privire la inevitabilitatea stării de „war fatigue” în această perioadă. Până în prezent, s-a înregistrat o erodare limitată a sprijinului Europei pentru Ucraina. Oboseala războiului a fost înregistrată în special în Europa de Est, manifestată, potrivit unuia dintre participanții la panel, prin protestele fermierilor.

Dacă Ucraina și Europa vor continua să aibă succes în actualul context de război, extenuarea populației față de efortul de război va fi evitată. Creșterea acestui fenomen ar fi cel mai dăunător pentru efortul de război dacă se va întâmpla în SUA. Dacă SUA, care conduce efortul de ajutorare a Ucrainei, se răzgândește, se vor schimba și mințile în Europa, motiv pentru care este foarte important să avem un șef de stat american care să sprijine efortul de război al Ucrainei. În cele din urmă, aliații Ucrainei trebuie să realizeze diferența majoră dintre ceea ce este corect și ceea ce este ușor atunci când vine vorba de a ajuta Ucraina.

Panel XIIb. France’s Black Sea Strategy. Policy shift or long-term commitment?

Panelul a fost moderat de Excelența Sa, Ambasadorul Gheorghe MAGHERU, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, România. Dezbaterea i-a avut ca speakeri pe doamna Alice RUFO, Director general pentru relații internaționale și strategie, Ministerul Forțelor Armate, Franța, domnul Emmanuel DUPUY, Președinte al Institutul pentru Perspectivă și Securitate Europeană, Franța, domnul Luca NICULESCU, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe, România și domnul Quentin JALABERT, expert asociat nerezident, New Strategy Center, Franța.

Dezbaterea a fost deschisă de un mesaj video preînregistrat al doamnei Alice Rufo, în care a reafirmat solidaritatea și angajamentul Franței față de respectarea dreptului internațional. În același timp, Franța va continua să-și adapteze eforturile și strategiile în conformitate cu necesitățile actuale de securitate, având ca scop promovarea stabilității în regiunea Mării Negre. Speakerii au remarcat faptul că prezența Franței în regiune este deja semnificativă, datorită forțelor sale armate dislocate în zonă. România speră că Franța își va menține implicarea pe termen lung în zona Mării Negre, deoarece este și în interesul Franței ca securitatea colectivă să fie asigurată eficient.

Panel XIIIa. Transatlantic Cooperation and the Challenges Posed by Russia`s War in Ukraine. Stronger Together!

Panelul acesta i-a avut ca speakeri pe Mara E. KARLIN, Secretar Adjunct al Apărării pentru Strategie, Planificare și Capabilități, SUA, Simona COJOCARU, Secretar de Stat, Ministerul Apărării Naționale, România, și Jonatan VSEVIOV, Secretar General în cadrul Ministerul Afacerilor Externe, Estonia. Moderatorul dezbaterii a fost Eduard SIMION,  General de brigadă (r.), Expert Asociat Senior al New Strategy Center, România.

Prin intermediul unui mesaj video preînregistrat, Mara E. Karlin a subliniat importanța critică și strategică a zonei Mării Negre în ceea ce privește securitatea trans-atlantică. De asemenea, s-a evidențiat importanța României ca membru al NATO în asigurarea stabilității și securității pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Agresiunea Federației Ruse are un impact semnificativ asupra ordinii mondiale de securitate, întrucât conflictul include atât acțiuni militare directe, cât și tactici non-kinetice. În același timp, cooperarea transatlantică în zona Mării Negre este constant pusă la încercare, motiv pentru care se impune consolidarea capacității de dialog între statele membre. Nu în ultimul rând, este necesară dezvoltarea unor mecanisme eficiente prin care actorii internaționali care recurg la agresiuni militare și aduc atingere stabilității internaționale să fie supuși sancțiunilor corespunzătoare.

Panel XIIIb. Prospects for Turkiye’s Foreign and Security Policy in the Current Security Context – în parteneriat cu Foundation for Political, Economic and Social Research (SETA), Turcia

Moderatorul acestui panel a fost domnul Dan PREDA, Director, Radio România Actualități, România. Dl Yücel ACER, cercetător senior, SETA, Turcia, dl Murat ASLAN, cercetător, SETA, Turcia și dna Valeria GIANNOTTA, director, Observatorul Turciei, Centro Italiano di Studi di Politica Internazional (CeSPI), Italia, au fost vorbitorii acestui panel.

Turcia a fost criticată în multe feluri de când a început agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în special pentru faptul că nu a aplicat sancțiuni Rusiei și a continuat să facă comerț cu aceasta. Cu toate acestea, Turkiye nu este pro-rusă, deoarece a ajutat militar Georgia după agresiunea Rusiei și nu acceptă anexarea Crimeei. În prezent, Turcia este un actor geopolitic important, deoarece este un canal de comunicare necesar între Rusia și Ucraina și, în general, între Rusia și lumea occidentală. Rezultatele viitoarelor alegeri din Turcia nu vor afecta în mod radical politica externă a țării.  Deși Kemal Kilicdaroglu are o abordare mult mai occidentală și moderată, există unele puncte tabu în relația UE-Turcia care sunt greu de depășit, indiferent de conducerea politică. Interesul actual al Turciei se concentrează pe menținerea status quo-ului în vecinătatea sa, navigând pe nuanțe geopolitice de gri pentru a promova o agendă neoliberală.

Panelul a fost moderat de Domnul Greg MELCHER, Director de Operațiuni, Center for the Study of New Generation Warfare, SUA. La acest panel au participat Generalul (ret.) Sir James EVERARD, fost Adjunct al Comandantului Suprem Aliat pentru Europa (DSACEUR), Regatul Unit, General-locotenent Iulian BERDILĂ, Adjunctul șefului Statului Major al Apărării pentru operațiuni și instruire, România, General-maior (r.) Hans DAMEN, Membru al Consiliului Consultativ Internațional, New Strategy Center, fost șef al Taskforce Logistics / J4 al Ministerului Apărării din Olanda, și Domnul Justin CRUMP, CEO, Sybilline Ltd, Regatul Unit.

Scopul acestui panel a constat în analizarea provocărilor asociate capabilităților militare ale statelor occidentale în contextul Războiului din Ucraina. Evaluând operațiunile militare derulate în Ucraina, se pot extrage numeroase idei relevante. Conflictele actuale, chiar dacă se desfășoară la nivel regional, ele au implicații globale. Războiul din Ucraina a subliniat importanța maselor pe teren, care nu pot fi înlocuite integral de tehnologie. În acest sens, un aspect semnificativ îl constituie componenta morală, însă se poate observa o tendință de diminuare a importanței acordate apărării naționale în rândul populației din țările vestice. În viitor, este necesară formarea și dezvoltarea resurselor umane cu competențe adecvate pentru desfășurarea eficientă a operațiunilor militare. Un alt aspect relevant îl constituie domeniul informațional, în care Occidentul a a pierdut teren în fața Federației Ruse. De asemenea, trebuie să acordăm o atenție deosebită dimensiunii urbane a războiului.

Panel XIVa. Challenges to Western Military Capabilities in the Light of the Russia`s  Ukraine War – în parteneriat cu Centre for the Study of the New Generation Warfare, USA

Panelul intitulat „Challenges to Western Military Capabilities in the Light of the Russia`s  Ukraine War” a fost moderat de Domnul Greg MELCHER, Director de Operațiuni, Center for the Study of New Generation Warfare, SUA. La acest panel au participat Generalul (ret.) Sir James EVERARD, fost Adjunct al Comandantului Suprem Aliat pentru Europa (DSACEUR), Regatul Unit, General-locotenent Iulian BERDILĂ, Adjunctul șefului Statului Major al Apărării pentru operațiuni și instruire, România, General-maior (r.) Hans DAMEN, Membru al Consiliului Consultativ Internațional, New Strategy Center, fost șef al Taskforce Logistics / J4 al Ministerului Apărării din Olanda, și Domnul Justin CRUMP, CEO, Sybilline Ltd, Regatul Unit.

Scopul acestui panel a constat în analizarea provocărilor asociate capabilităților militare ale statelor occidentale în contextul Războiului din Ucraina. Evaluând operațiunile militare derulate în Ucraina, se pot extrage numeroase idei relevante. Conflictele actuale, chiar dacă se desfășoară la nivel regional, ele au implicații globale. Războiul din Ucraina a subliniat importanța maselor pe teren, care nu pot fi înlocuite integral de tehnologie. În acest sens, un aspect semnificativ îl constituie componenta morală, însă se poate observa o tendință de diminuare a importanței acordate apărării naționale în rândul populației din țările vestice. În viitor, este necesară formarea și dezvoltarea resurselor umane cu competențe adecvate pentru desfășurarea eficientă a operațiunilor militare. Un alt aspect relevant îl constituie domeniul informațional, în care Occidentul a pierdut teren în fața Federației Ruse. De asemenea, trebuie să acordăm o atenție deosebită dimensiunii urbane a războiului.

Panel XIVb. Russia`s War in Ukraine and Its Impact on the Naval Domain

Moderatorul acestui panel a fost căpitanul de marină (r.) John SANDOZ, fost asistent al directorului Serviciului de informații al Marinei, SUA. Alături de el au participat contraamiralul Krzysztof JAWORSKI, comandantul Comandamentului componentei maritime, Marina poloneză, Polonia, contraamiralul Rob PEDRE, comandantul UK Strike Force, Marina Regală, Regatul Unit și contraamiralul Liviu COMAN, adjunctul șefului pentru operațiuni și instruire, Marina română, România.

Marea Neagră a crescut în importanță, nu numai din cauza războiului din Ucraina, ci și din cauza unor probleme precum întreruperea lanțurilor de aprovizionare către Europa și a aprovizionării cu alimente a țărilor africane. Sistemele fără pilot la bord au apărut în timpul războiului dintre Rusia și Ucraina ca o armă esențială și în războiul naval, iar omniprezența lor va crește. Utilitatea lor a fost demonstrată în atacurile Ucrainei asupra Sevastopolului. Flota rusă a Mării Negre nu a reușit să fie eficientă în războiul din Ucraina din cauza lipsei de coordonare cu alte forțe. Utilizarea de către Rusia a minelor, chiar și a celor vechi, afectează nu doar capacitățile militare, ci și siguranța comerțului și a utilizării porturilor, o tendință care a fost observată în Marea Neagră. Tacticile de blocadă au fost aplicate cu efecte brutale în acest război, deoarece Rusia a purtat un război al resurselor împotriva Ucrainei, cu efecte globale.

Războiul Rusiei în Ucraina a pus marina română într-o situație dificilă, în încercarea de a menține siguranța navigației și o utilizare eficientă a porturilor, în prezent supraaglomerate.

Panel XVa. European Strategic Autonomy in the Next Decade. Reality or Utopia? – în parteneriat cu Elcano Royal Institute, Spain

Moderatorul panelului a fost Excelența Sa, Ambasadorul Gheorghe MAGHERU, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, România. În calitate de speakeri au participat: Excelența Sa, Ambasadorul Wolfgang ISCHINGER, președintele Consiliului Fundației Conferinței de Securitate de la München, Germania, François HEISBOURG, Consilier special, Fundația pentru Cercetare Strategică, Franța, Dl Charles POWELL, director al Elcano Royal Institute, Spania, și Bart KOT, Director de program, Forumul de securitate de la Varșovia, Polonia. 

În cadrul dezbaterii, participanții au ajuns la un consens privind necesitatea dezvoltării unei autonomii strategice a Uniunii Europene. Conflictul din Ucraina a evidențiat în mod clar gradul înalt de dependență militară al UE față de partenerul său principal, Statele Unite ale Americii. Având în vedere contextul internațional, într-o abordare pe termen lung, Uniunea Europeană trebuie să-și dezvolte propriile capacități de reacție pentru a păstra un rol relevant pe scena relațiilor internaționale. Speakerii au subliniat că, în prezent, realizarea unei autonomii strategice a Uniunii Europene este îngreunată de acțiunile individuale ale statelor membre ale UE în diversele dimensiuni ale domeniului militar. Există o discrepanță între angajamentele exprimate în mod declarativ și acțiunile efective întreprinse în realitate. Prin urmare, o viziune comună și o cooperare mai strânsă în domeniul militar între statele membre ale Uniunii Europene este absolut crucială.

Panel XVb. Război și dezinformare. The Struggle for Truth After a Year of War – în parteneriat cu Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, România

Acest panel a fost prezidat de doamna Cristina IVAN, director al Institutului Național pentru Studii de Intelligence, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, România. Printre vorbitori s-au numărat dl Joe CANNATACI, șeful Departamentului de politică și guvernanță a informației, Facultatea de Științe Media și Științe ale cunoașterii, Universitatea din Malta, Dl Eldad BECK, corespondent pentru zona UE, Israel Hayom Newspaper, Israel, Dl Nick THORPE, corespondent pentru Europa Centrală, BBC News, Regatul Unit și Generalul de brigadă Constantin SPÎNU, Șef al Departamentului de Relații Publice, Ministerul Apărării Naționale, România.

Dezinformarea este una dintre armele din arsenalul Rusiei care sunt cel mai greu de detectat și de contracarat în mod corespunzător. Linia subțire dintre știri și opinii s-a disipat tot mai mult în ultimii ani și în domeniul jurnalistic, mai ales pe timp de război. Lupta pentru adevăr implică recunoașterea și abordarea dezinformării venite din orice parte. Astfel se construiesc transparența și credibilitatea, acestea fiind cele mai importante atuuri ale instituțiilor care luptă împotriva dezinformării rusești. În schimb, în cadrul panelului s-a susținut și că există un prag pentru a acorda spațiu narațiunilor de dezinformare. 

Rețelele de socializare pot fi utilizate nu doar pentru dezinformare, ci și pentru a dezvălui adevărul. Un exemplu în acest sens este crowdsourcing-ul de dovezi digitale ale crimelor de război din Ucraina. O narațiune de dezinformare care a fost menționată este cea potrivit căreia Ucraina ar trebui să cedeze terenuri Rusiei pentru pace. Aceasta este utilizată pe scară largă, în special în Europa de Est, și este ofensatoare la adresa ucrainenilor și a luptei lor.

Panel XVc. Security and Enlargement. EU Policy Towards the Western Balkans and the Black Sea Region as related to the Current Security Crisis – în parteneriat cu Institutul pentru Libertate și Democrație, România

Panelul XVc a fost prezidat de domnul Cristian DAVID, Președintele Institutului pentru Libertate și Democrație, căruia i s-au alăturat următorii vorbitori: Leonard ORBAN, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, fost consilier prezidențial pe probleme europene, Iulian GROZA, Director Executiv, Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Igor BANDOVIĆ, Director, Centrul pentru Politici de Securitate din Belgrad.

Pornind de la ideea că integrarea europeană a Balcanilor de Vest trebuie să rămână o responsabilitate strategică a UE, speakerii au explorat principalele provocări cu care s-a confruntat Uniunea până în prezent, în special în cazul Serbiei. În același timp, având în vedere că Marea Neagră rămâne punctul central al gândirii strategice și al acțiunilor militare rusești, valoarea regiunii Mării Negre pentru UE nu poate fi supraestimată. Cu toate acestea, o integrare rapidă a unor țări este discutabilă. În cazul Ucrainei, problema teritorială trebuie clarificată înainte de încheierea procesului de negociere. Este puțin probabil ca UE să accepte un alt caz asemănător celui din Cipru. În final, discuția s-a axat pe provocările cu care se confruntă Republica Moldova în procesul său de integrare europeană.

Panel XVI. One Front, One Vision, One Strategy. NATO’s Deterrence and Defence Policy Against Russian Aggression on the Eastern Flank

Următorul panel a fost prezidat de General-maior (ret.) Leonardo DINU, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, România, avându-i drept invitați pe Generalul Daniel PETRESCU, Șeful Statului Major al Apărării, România, Generalul-locotenent Stephen KELSEY, Comandant adjunct al Comandamentului Forțelor Întrunite NATO (JFC) din Napoli, Generalul-locotenent Karel ŘEHKA, Șeful Statului Major, Republica Cehă, și Generalul Giorgi MATIASHVILI, Șeful Statului Major, Georgia. 

Războiul din Ucraina are un impact semnificativ, afectând nu doar sfera militară, ci și domeniul diplomatic, informațional, energetic, umanitar etc. Ca urmare a invaziei Ucrainei de către Federația Rusă, în cadrul NATO s-au adoptat decizii importante privind apărarea și descurajarea agresorilor, elaborându-se planuri de acțiune în acest sens. Regiunea Mării Negre și a Balcanilor a devenit un punct de instabilitate, în special din cauza posibilității ca Războiul din Ucraina să se transforme într-un conflict înghețat. În această situație, abordarea politicii de apărare și descurajare a NATO nu trebuie să fie doar o chestiune strategică, ci, în primul rând, una politică, care necesită solidaritate și cooperare din partea tuturor partenerilor strategici. Retorica actuală a Federația Rusă ne indică faptul că statul rus va continua să fie o amenințare pentru securitatea Europei. Prin urmare, este imperativ să ne concentrăm pe obținerea unor avantaje în fața Federației Ruse, iar factori-cheie în această direcție sunt unitatea și capacitatea de interoperabilitate a statelor membre ale NATO. Concomitent, este necesar să furnizăm Ucrainei un plan coerent cu privire la poziția sa în cadrul viitoarei construcții a sistemului european de securitate.

Panel XVII. Democracy vs. Autocracy. Russia`s War in Ukraine and the Answer of the Democratic World

Panelul a fost moderat de domnu Marilen PIRTEA, Rector al Universității de Vest din Timișoara, România, avându-l drept speaker pe Excelența Sa, Domnul Bogdan AURESCU, Ministrul Afacerilor Externe, România.

În discursul său, Excelența Sa, domnul Bogdan Aurescu, a evidențiat importanța înțelegerii evoluțiilor strategice atât la nivel național, cât și la nivel global. Ministrul român de Externe a reiterat angajamentul României de a sprijini Ucraina în eforturile sale de a înfrunta agresiunea începută de Federația Rusă și a solicitat, în acest sens, o cooperare strânsă din partea întregii comunități democratice. Este indiscutabil faptul că extinderea autocrației generează instabilitate la nivel global. Din această cauză, devine de o importanță critică consolidarea continuă a democrației la nivel mondial. Este necesar să acționăm în mod pragmatic și să dezvoltăm relații precaute cu toate statele interesate de consolidarea principiilor democratice, în vederea menținerii ordinii globale fundamentate pe respectarea dreptului internațional.

Finalul celei de a șaptea ediții a „Black Sea and Balkans Security Forum” a fost marcat printr-un discurs al domnului George Scutaru, CEO al New Strategy Center, și domnul Sorin CÎMPEANU, Rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.