Prima parte a conferinței poate fi accesată aici.

Cea de-a șaptea ediție a conferinței internaționale „Security Challenges in the Balkans” a fost deschisă de domnul Marilen Gabriel Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara, domnul Ionel Nițu, Președintele New Strategy Center, domnul Iulian Fota, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe, România, domnul Dominic Fritz, Primarul Municipiului Timișoara, și domnul Alin Cristian Moș, Vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș.

Relevanța geopolitică a Balcanilor capătă o nouă dimensiune atunci când este abordată împreună cu Marea Neagră. Într-un mediu internațional incert, caracterizat în special de amenințări hibride, devine necesară identificarea de soluții pentru integrarea europeană a Balcanilor. În consecință, operațiunile substanțiale ale NATO și UE în regiune trebuie să fie aduse la un nou nivel, prin consolidarea, printre altele, a misiunii KFOR în Kosovo și a misiunii UE în Bosnia și Herțegovina. 

Federația Rusă este un actor tradițional în regiune, care își intensifică în prezent interferența prin utilizarea dezinformării și a altor mijloace hibride. Vocea Europei de Est în probleme de securitate, a cărei putere culturală în dezvoltarea relațiilor cu Balcanii este esențială, este în sfârșit ascultată.

Panel I. Euro-Atlantic Integration at a Turning Point: EU & NATO Complementarity in the Balkans

Acest panel a fost prezidat de Ambasadorul (Ret.) Gheorghe Magheru, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, România. Speakerii au fost: domnul Iulian Fota, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe, România, domnul Leonard Orban, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, fost comisar european și fost consilier pentru afaceri europene al Președintelui României, doamna Ardita Abazi Imeri, coordonator de programe, European Policy Institute, Macedonia de Nord, domnul Mirko Mussetti, analist geopolitic, Limes, Italia și domnul Jochen M. Richter, lector, Universitatea din Düsseldorf, expert în afaceri europene, Luxemburg. 

Integrarea europeană a Balcanilor este esențială pentru stabilitatea regională. În plus, reducerea tensiunilor actuale dintre Kosovo și Serbia este importantă pentru securitatea regională și, de asemenea, pentru securitatea României, mai ales că țara s-ar confrunta cu instabilitate pe două fronturi (Sud și Est). Dialogul facilitat de UE ar trebui să fie utilizat ca instrument de către cele două părți pentru a aborda tensiunile actuale și a evita escaladarea. 

Deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord și statutul de candidat oferit Bosniei și Herțegovinei reprezintă pași încurajatori în procesul de integrare europeană a Balcanilor. Cu toate acestea, dilema pentru Uniunea Europeană este că Balcanii trebuie să fie integrați pentru ca state precum Rusia și China să nu-și sporească influența în această zonă, dar multe țări din Balcani nu depun eforturile necesare pentru a avansa în procesul de integrare, ar criteriile de aderare nu pot fi flexibilizate pentru a accelera acest proces. Voința politică de a combate corupția și crima organizată sau de a se integra în UE în sine lipsește în multe țări din Balcani. În ceea ce privește cazul Serbiei, experții au susținut că democrația este pe o traiectorie descendentă și că această țară duce o politică externă discutabilă, care poate fi considerată anti-europeană și anti-occidentală.

Nu se poate asigura stabilitatea în Balcani doar prin putere militară, trebuie să creem stabilitate și prin geocultură, arătând prin exemplu că Europa este calea de urmat.

Panel II. The Balkan Powder Keg & the Lessons Learned from the Russian New Generation Warfare in Ukraine

Cel de-al doilea panel a fost prezidat de Col. AF (Ret.) Mihai Știr, Expert Asociat, New Strategy Center, România și a avut următorii vorbitori: Doamna Simona Cojocaru, Secretar de Stat, Ministerul Apărării Naționale, România, domnul Igor Bandović, Director, Belgrade Centre for Security Policy, Serbia, MG (Ret.) Leonardo Dinu, Membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, România, domnul Greg Melcher, Chief Operations Officer, Centre for the Study of New Generation Warfare, SUA și domnul Mehmet Ugur Ekinci, Cercetător, Foundation for Political, Economic and Social Research (SETA), Turcia.

Dinamica securității este încă fragilă în această regiune, așa cum a fost demonstrat de recentele escaladări din nordul Kosovo. România consideră Balcanii ca fiind o zonă de importanță capitală pentru securitatea sa și contribuie militar în regiune. 

Pe măsură ce Uniunea Europeană a trecut prin mai multe crize începând cu anii 2000, Balcanii au început să iasă de pe ordinea de zi ca prioritate. Ca urmare, în special din 2015, Rusia și China au devenit din ce în ce mai active în regiune. Deși un conflict complet în Balcani este foarte puțin probabil în acest moment, regiunea se confruntă cu riscuri de securitate enorme, legate de aspecte precum statul de drept, amenințările hibride sau propaganda rusă. Acestea sunt adevăratele provocări pentru Balcani. Între timp, o provocare considerabilă pentru Uniunea Europeană este sprijinul  fără precedent al sârbilor pentru Rusia, ce trebuie atrasă spre aderare pentru a inversa acest trend social și politic. 

Rusia tratează Balcanii ca pe un conflict înghețat, cu scopul de a păstra status quo-ul și a nu permite țărilor să adere la UE. Ca atare, animozitatea interetnică dintre sârbi, croați și bosniaci este considerabilă în continuare și poate apărea oricând o scânteie în acest butoi de pulbere. Cea mai importantă lecție învățată din agresiunea Rusiei în Ucraina este că nivelul de corupție din Rusia este extrem de ridicat, lucru care se reflectă și în pregătirea sa de luptă. Trebuie să ne gândim ce capabilități de luptă trebuie să dăm tuturor țărilor membre înainte ca NATO să poată interveni în baza articolului 5.

 

Special Session. Hybrid Threats in the Balkans: from Narratives to Destabilization

Această sesiune a fost moderată de doamna Ileana Rotaru, profesor asociat, Universitatea de Vest din Timișoara, Senior Associate Expert, New Strategy Center, România. Cei doi speakeri au fost doamna Roberta Răducu, expert în comunicare, New Strategy Center, România și domnul Srdjan Hercigonja, Senior Researcher, Belgrade Centre for Security Policy (BCSP), Serbia.

Aceasta a marcat prezentarea unui studiu New Strategy Center, în colaborare cu Centrul Belgrad pentru Politici de Securitate, intitulat „Disinformation in the context of the Russiainvasion of Ukraine: Narratives Used by Russian propaganda in the Balkans”.  

Puterea Rusiei în Balcani este adesea supraestimată în anumite aspecte, deoarece nu există o prezență militară rusă în regiune, legăturile economice sunt mult mai reduse decât cele cu Uniunea Europeană, iar țările din Balcani au un sector energetic relativ diversificat. 

Totuși, așa cum susține studiul, noua eră a războiului este cea a războiului informațional. Lucrarea se concentrează pe războiul informațional și pe narațiunile pe care Rusia le împinge în România, Bulgaria, ca state membre UE și NATO, și Serbia și Bosnia și Herțegovina, ca state care nu sunt membre. Rusia încearcă să găsească puncte slabe în fiecare societate pe care o vizează. Rusia a folosit mai multe metode în instrumentalizarea războiului informațional, cum ar fi framing-ul, camerele de ecou informațional, gaslighting și știrile false. Rusia înțelege că oamenii au tendința de a-și abate atenția de la războaiele reale și de a se angaja emoțional în războaie inutile, ideologice, în cadrul societății și exploatează această realitate la maximum.

În marja evenimentului, a avut loc o lansare de carte, însoțită de o sesiune de autografe. Cartea, lansată de New Strategy Center, în colaborare cu Editura Militară, se intitulează „Roza geopolitică”, scrisă de analistul geopolitic și publicistul italian Mirko Mussetti.

Panel III. Cyber Challenges and Societal Resilience. How Will We Protect the Front in our Homes?

Acest panel a fost moderat de către domnul Claudiu Brândaș, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, iar speakerii invitați au fost: doamna Maria-Manuela Catrina, director adjunct al Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică, domnul Tal Pavel, director și fondator al Institutului pentru Studiul Politicilor Cibernetice din Israel, domnul Octavian Stancu, director al Serviciilor de Securitate Cibernetică la Eviden GDC România și domnul Alexandru Mărgineanu, lider al MS Security Practice în cadrul Nokia.

Astăzi nu mai suntem doar cetățeni, ci cetățeni cibernetici, fapt care eludează și granițele spațiale dintre state și amenințări. Astfel, dispozitivele pe care le utilizăm ne vulnerabilizează în fața războiului hibrid, astfel că avem nevoie de abordări de reziliență cibernetică și societală pentru a gestiona această amenințare. 

Balcanii au fost epicentrul unor conflicte de-a lungul istoriei chiar și pe plan cibernetic, iar acestea se manifestă sub forma unor operațiuni malițioase sponsorizate de state sau de criminalitate informatică, exemple relevante fiind chiar atacurile cibernetice recente din Albania sau Muntenegru. Prin urmare, dincolo de educarea societății civile și un cadru legal solid, instituții ca DNSC colaborează și desfășoară exerciții cibernetice cu parteneri din Balcani și nu numai în vederea creșterii rezilienței cibernetice. 

O altă amenințare la care sunt expuși utilizatorii este ingineria socială, care trece peste capabilitățile tehnicilor de securitate cibernetice, întrucât exploatează tendința naturală a omului de a avea încredere. În acest sens, securitatea cibernetică reprezintă o ramură a rezilienței, motiv pentru care trebuie acordată o atenție sporită conștientizării cibernetice, igienei cibernetice, abordării de tip zero trust și recuperării rapide după incidente. În plus, trebuie să avem în vedere trei dimensiuni esențiale: dimensiunea de prevenire, gestionare și atenuare a impactului riscurilor cibernetice, dihotomia dintre sfera personală și cea de afaceri, precum și dimensiunea de auto-monitorizare a intimității datelor personale.

Panel IV. Economic Resilience in the Balkans. Diversifying Resources and Opportunities

Acest panel a fost moderat de domnul Claudiu Boțoc, prodecan al Universității de Vest din Timișoara și i-a avut ca speakeri pe: doamna Ana Dumitrache, reprezentant pe țară în cadrul CTP și reprezentant al NAEC, domnul Alexandru Maximescu, vicepreședinte al OMV Petrom, general-locotenent Florian Coldea, profesor asociat al Universității de Vest din Timișoara și doamna Nina Vujanović, economist în cadrul Institutului pentru Studii Economice Internaționale din Viena.

Update

Reziliența economică a devenit un termen popular în ultimii ani atât în teoria, cât și în practica politică. Acest interest a fost generat de vulnerabilitățile unor economii regionale, unele dintre acestea reușind să depășească provocările recente sub forma crizelor, conflictelor și războaielor. Se consideră că reziliența economică este mai ușor de implementat în Europa Centrală și de Est dat fiind factorii de stimulare financiară și infrastructura economică din regiune, cu atât mai mult cu cât sectorul privat își propune să-și aducă filialele mai aproape de companiile mamă și să-și reducă lanțurile de aprovizionare. De asemenea, s-a pus în discuție crearea unui club economic în România, care, în scopul rezilienței economice, să reunească atât companiile și antreprenorii cheie din regiune, dar și mediul universitar. 

Energia este, de asemenea, un element cheie, diversificarea resurselor ducând la creșterea rezilienței. Resursele din Marea Neagră, precum și OMV Petrom în calitate de exploatator, dispun de un mare potențial în asigurarea securității energetice la nivel național și regional. Astfel, România dispune de patru beneficii strategice majore: impactul resurselor asupra economiei naționale, furnizarea de securitate energetică la nivel regional, România în calitate de lider regional care propune noi soluții energetice și alinierea cu Agenda Verde a Uniunii Europene. Între timp, din punct de vedere energetic, în regiunea Balcanilor, Muntenegru, Albania, Bosnia și Herțegovina au un avantaj competitiv în exporturile de energie, în timp ce Macedonia dispune de un sector energetic vulnerabil.