New Strategy Center a fost prezent la Advanced Research Workshop “Emerging Disruptive Technologies (EDTs) in Defence: Lessons from Ukraine”, fiind reprezentat de generalul-maior (rez.) Paul Hurmuz, expert senior asociat. Evenimentul a fost organizat de Centre for Economics and Foreign Policy Studies (EDAM) din Turcia și Geneva Centre for Security Policy (GCSP), fiind susținut și de Programul NATO Știință pentru Pace și Securitate.
Gl.mr. (rez.) Hurmuz a fost speaker în cadrul panelului “Digitalization of the Battlefield & the Future Operating Environment (FOE)”. El a subliniat faptul că NATO Warfighting Capstone Concept (NWCC), aprobat în 2021, alături de Conceptul din 2020 pentru descurajare și apărarea zonei Euro-Atlantice și Strategia militară a NATO din 2019, contribuie la eforturile Alianței de a-și consolida postura de descurajare și apărare și oferă o viziune în sprijinul menținerii și dezvoltării în continuare a avantajului militar decisiv al NATO și al adaptării continue a instrumentului militar de putere până în 2040.
Generalul Hurmuz a subliniat că, potrivit NWCC, fundamentală pentru capacitatea Alianței de a forma și lupta este extinderea cunoștințelor și a înțelegerii, în vederea atingerii, în cele din urmă, a superiorității cognitive. Această înțelegere va fi conectată în toate domeniile, activată de tehnologie, pentru a maximiza capacitatea comandanților de a anticipa, gândi, decide și acționa. Eforturile de a construi o mai bună cunoaștere și înțelegere a situației, în vederea obținerii unui avantaj cognitiv față de potențialii adversari, reprezintă o prioritate pentru Alianță. Conceptul pentru un al șaselea domeniu de operațiuni a apărut la începutul anului 2020 și a fost introdus ca primă recomandare în eseul „Weaponization of neurosciences”, redactat pentru studiul „Warfighting 2040” condus de Allied Command Transformation (ACT).
Robotica și inteligența artificială (AI) oferă potențialul unui alt punct de inflexiune în asigurarea transformării și avantajului militar. Dezvoltarea combinației potrivite de echipe om-mașină – integrarea eficientă a oamenilor și a mașinilor în sistemele noastre de luptă – este cheia; și nu trebuie să uităm că suntem într-o cursă cu adversarii noștri pentru a debloca acest avantaj. De asemenea, implicațiile etice, morale și juridice ale creșterii numărului de oameni sunt complexe și greu de anticipat, dar implicarea în aceste aspecte trebuie să fie analizată cu atenție. Îmbunătățirea calității umane ar putea semnala venirea unei noi ere a avantajului strategic, cu posibile implicații pe toate planurile. Cerința de inteligență artificială este cu atât mai presantă cu cât se ia în considerare necesitatea de a contracara amenințările la adresa securității naționale generate de inteligența artificială. Actorii rău intenționați vor încerca, fără îndoială, să folosească inteligența artificială pentru a ataca și este probabil ca cei mai capabili actori statali ostili, care nu sunt legați de un cadru juridic echivalent, să dezvolte sau să fi dezvoltat capacități ofensive bazate pe inteligența artificială.
În concluzie, gl.mr. (rez.) Hurmuz a subliniat necesitatea de a ne aminti că orice tehnologie de care dispunem este posibil să fie disponibilă și pentru adversarii noștri și, prin urmare, atenuarea pe termen lung a amenințărilor tehnologice este probabil mai importantă decât un avantaj tehnologic pe termen scurt.