Ucraina a intensificat atacurile în adâncimea teritoriului rus, utilizând rachete ATACMS aprobate de SUA, rachete Storm Shadow furnizate de Marea Britanie și drone care vizează infrastructura critică rusă, inclusiv facilități petroliere. Rusia a desfășurat cel mai mare atac cu drone de până acum, cu 188 de dispozitive lansate pe 26 noiembrie, vizând infrastructura civilă. Ofensiva din Donbas a adus noi câștiguri teritoriale pentru armata rusă, dar cu pierderi record, inclusiv 1.950 de soldați într-o zi. În fața acestor provocări, Ucraina și-a întărit capacitățile de apărare cu un buget de 53,7 miliarde de dolari pentru 2025 și sprijin internațional semnificativ. Între timp, președintele ales Donald Trump a anunțat numirea LTG (ret) Keith Kellogg ca trimis special pentru Rusia și Ucraina, ceea ce arată că subiectul negocierilor de pace va fi abordat imediat după începerea mandatului sau în ianuarie 2025.
Rusia, ca răspuns la loviturile ucrainene, a lansat racheta hipersonică „Oreshnik” asupra unei fabrici din Dnipro și a extins condițiile de utilizare a armelor nucleare printr-o nouă doctrină care extinde semnificativ condițiile în care armele nucleare pot fi utilizate, inclusiv agresiunea non-nucleară susținută de state nucleare, încercările de izolare teritorială, coalițiile militare din apropierea granițelor Rusiei și amenințările care vizează Belarusul. Economic, sancțiunile americane au slăbit rubla, iar schimburile cu Coreea de Nord s-au intensificat, cu livrări de petrol în schimbul trupelor și armelor.
România a avut pe 24 noiembrie primul tur al alegerilor prezidențiale, în care Călin Georgescu, un candidat independent, cu multe declarații controversate, anti-occidentale si pro-ruse, a obținut 22,94%, urmat de Elena Lasconi (19,17%), liderul unui partid de opoziție pro-vest și liderul social-democrat Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru (19,14%). Alegerile parlamentare din 1 decembrie au fost câștigate de PSD (22,5% din voturi), 3 partide suveraniste obținând însă aproape 40% din voturi. Formarea unei coaliții depinde de rezultatul turului doi al prezidențialelor, cand în 8 decembrie se vor confrunta Călin Georgescu si Elena Lasconi. Curtea Constituțională trebuie însă sa valideze primul tur al alegerilor alegerile și sa se pronunte în următoarele 2 zile asupra unor contestații.
În Republica Moldova, Maia Sandu a obținut un al doilea mandat de președinte cu 55,3% din voturi, în ciuda interferențelor rusești, primind laude din partea aliaților occidentali pentru reziliența democratică. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a discutat integrarea europeană și problemele de securitate la Bruxelles, inclusiv tema încălcărilor spațiului aerian de către rachetele rusești, ceea ce a determinat planuri pentru sisteme radar noi.
În Balcani, alianțele strategice au fost o prioritate în contextul provocărilor geopolitice. Albania a abordat politicile de migrație cu Italia și a îmbunătățit guvernanța prin instruiri în domeniul drepturilor omului organizate de OSCE și cooperare anti-crimă cu Belgia. Bulgaria a aprofundat relațiile cu Germania și SUA, sprijinind in continuare Ucraina. Relațiile dintre Serbia și Kosovo rămân tensionate din cauza disputelor de graniță nerezolvate și a acuzațiilor reciproce de provocări, în timp ce NATO a cerut reținere și stabilitate.