VII. Arhitectura de securitate postbelică în Europa. Ce fel de garanții de securitate ar trebui să primească Ucraina?

Acest panel a marcat începutul celei de-a doua zile a conferinței „Reconstrucția Ucrainei și Rolul Strategic al României”

Discuția a fost prezidată de E.S. Ambasadorul Doru Costea, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center. În cadrul discuției au participat Svitlana KOVALCHUK, Director executiv, Yalta European Strategy, Ucraina, Basat ÖZTÜRK, Director general pentru afaceri de securitate internațională, Ministerul Afacerilor Externe, Turcia, James CARAFANO, Vicepreședinte al Institutului Kathryn and Shelby Cullom Davis pentru Studii Internaționale, The Heritage Foundation, SUA, Generalul Sir James EVERARD, Președinte de onoare al Consiliului Consultativ Internațional, New Strategy Center, fost DSACEUR, Marea Britanie (prin VTC), Markus KAIM, Senior Fellow, Divizia de cercetare, Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate – SWP, Germania.

Autoritățile de la Kiev au propus implementarea unor garanții de securitate oferite de statele capabile să contribuie la progresul euro-atlantic al Ucrainei. În prezent, negocierile pentru aceste acorduri sunt în desfășurare cu țările din G7. Ucraina vede aceste acorduri bilaterale de securitate ca un mijloc de asigurare a stabilității în viitorul apropiat, până la aderarea acesteia la NATO. Cu toate acestea, persistă întrebarea asupra eficacității pe termen lung a acestor garanții. Spre exemplu, în 1993, Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear, deoarece a crezut în garanțiile de securitate stipulate în Memorandumul de la Budapesta. Prin urmare, construirea unei industrii de apărare puternice și dezvoltarea unei economii solide rămân esențiale pentru consolidarea capacității Ucrainei de a face față amenințărilor din partea Rusiei.

Panel VIII. Cum ar trebui să răspundă România la problemele de securitate în Marea Neagră în contextul războiului Rusiei din Ucraina

Următorul panel a luat forma unei discuții dinamice între Generalul-maior (r) Leonardo DINU, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, România, și Generalul-maior Remus BONDOR, Șef adjunct interimar pentru operații și instrucție al Statului Major al Apărării, România.

România a exprimat în mod constant preocuparea cu privire la amenințarea pe care Rusia o reprezintă în regiunea Mării Negre. Cu toate acestea, anexarea Crimeei în 2014 a luat prin surprindere mulți actori internaționali. Începând de atunci, statul român a implementat măsuri semnificative pentru a-și întări capacitățile de răspuns la amenințările militare rusești. România a decis să găzduiască Unitatea de Integrare a Forțelor NATO și Corpul Multinațional Sud-Est. De asemenea, modernizarea echipamentelor militare a fost o prioritate, incluzând achiziționarea de sisteme de apărare antiaeriană, avioane și sisteme de recunoaștere. Totodată, participarea activă la exercițiile NATO în străinătate a consolidat interoperabilitatea armatei române cu partenerii din cadrul Alianței. Guvernul României a susținut financiar aceste inițiative, alocând inițial 2% din PIB pentru sectorul apărării și, în 2023, majorând această cifră la 2,5% din PIB. Pregătirea și investițiile țării au facilitat o adaptare mai eficientă la șocul invaziei din februarie 2022, deoarece România anticipând posibilitatea utilizării instrumentelor militare de către Rusia.