A doua zi a conferinței “Unmanned Systems Forum: Smart Approach, Fast Development”

A doua zi a conferinței “Unmanned Systems Forum: Smart Approach, Fast Development”

Cea de-a doua zi a  “Unmanned Systems Forum Smart Approach, Fast Development” a început cu un panel dedicat aspectelor juridice în ceea ce privește provocările cu care se confruntă industria sistemelor de aeronave pilotate de la distanță (RPAS), moderat de dl Augustin Lupu, președinte, Asociația UVS România, România. În calitate de speakeri au participat doamna Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare națională, Senat, Parlamentul României,domnul Remus Dogaru, Autoritatea Aeronautică Civilă, șeful Departamentului Național de Certificare/Direcția de Navigabilitate, România, și Comandorul Florin Bălan, directorul Autorității Aeronautice Militare Naționale, România.

Panel VII

S-au discutat evoluțiile legislative recente cu privire la reglementarea folosirii sistemelor fără pilot, la nivel european și național. Dronele comerciale au cunoscut o dezvoltare exponențială in ultimul deceniu, iar  relevanța acestora a crescut odată cu războiul din Ucraina, unde sunt folosite nu doar drone militare, ci si cele comerciale, adaptate conflictului. Discuțiile au relevat și necesitatea îmbunătățirii legislației pentru achiziționarea echipamentelor militare, inclusiv de sisteme fără pilot, fiind  nevoie de adaptarea birocrației la viteza cu care tehnologia din domeniu evoluează.

Panelul VIIIa

 Intitulat “Critical Infrastructure on the Economic Exclusive Zone of Romania. How Can We Better Protect Energy Projects?”, a fost moderat de dl Laurențiu Pachiu, vicepreședinte, Grupul pentru politici energetice, România și a găzduit următorii vorbitori: Contraamiralul de flotilă Liviu Coman, Loctiitorul pentru Operații si Instructie al Șefului Forțelor Navale Române, și generalul de brigadă Anton Rog, director, Centrul Național CyberInt, Serviciul Român de Informații. Discuțiile au vizat multitudinea de provocări din domeniul naval și cel cibernetic, mai ales cele care vizează infrastructura critică energetică.

Aceeași temă a fost abordată într-o a doua sesiune, VIIIb,  intitulată “Critical Infrastructure on the Economic Exclusive Zone of Romania. How Can We Better Protect Energy Projects? Lessons Learned from Other States”, de data aceasta din perspectiva experienței altor țări si a mediukui privat. Panelul a fost moderat de domnul Ionel Pavel, Senior Associate Expert, New Strategy Center, iar alături de acesta au fost prezenți domnul Alexandru Maximescu, Vicepreședinte, OMV Petrom, România, Clément Therme, Non-resident Fellow la Institutul Internațional pentru Studii Iraniene (Rasanah) din Arabia Saudită, și domnul Jakub Godzimisrki, Profesor cercetător, Institutul Norvegian de Afaceri Internaționale – NUPI.

România va dezvolta cel mai mare proiect energetic din Zona Economică Exclusivă la Marea Neagră,  Neptun Deep, ce va asigura nu doar consumul anul de gaz al țării noastre, ci poate contribui la independența energetică a regiunii. În acest context, investitorii implicați în acest proiect vor coopera cu instituțiile din România pentru a asigura protejarea întregii infrastructuri de exploatare a gazelor și a platformelor.  Totodată,  experții străini au prezentat, printre altele,  acțiunile pe care le întreprinde Norvegia pentru a-și proteja infrastructura energetică din Marea Nordului și experiența Arabiei Saudite împotriva dronelor, acumulată mai ales după incidentele care i-au afectat în trecut unele rafinări.

Panel IX

Următorul panel, care s-a concentrat pe lecțiile învățate de domeniul aerian din războiul din Ucraina, a fost moderat de dl Greg Melcher, Chief Operations Officer, Center for the Study of New Generation Warfare, SUA și a avut următorii vorbitori: Generalul (rez.) Frank Gorenc, fost comandant al Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, comandant al Forțelor Aeriene ale SUA în Africa și comandant al Comandamentului Aerian Aliat al NATO, SUA și Generalul de flotilă aeriană Valerică Vrăjescu, Comandamentul Componentei Operaționale Aeriene, România.

Rusia a desfășurat operațiuni aeriene limitate în războiul cu Ucraina, în ciuda unei superiorități clare. Lipsa conectării dintre forțele aeriene rusești și celelalte forțe armate a dus la aceste rezultate reduse.
După diferite faze ale războiului în care aliații Ucrainei au furnizat preponderent echipament cu scop defensiv, acum, odată cu livrările de tancuri și cu discuțiile legate de livrările de avioane de vânătoare, se intră în faza ofensivă, mult mai dinamică.

Panel X

Următorul panel a fost, de asemenea, legat de domeniul aerian, dar cu un accent mai pronunțat pe apărarea regiunii Mării Negre. Acesta a fost moderat de Colonelul de Flotilă Aeriană (rez.) Mihai Știr, expert asociat New Strategy Center, România, în timp ce vorbitorii au fost domnul Christophe Fontaine, vicepreședinte pentru dezvoltarea conceptului și a capacităților NATO/UE Dezvoltare strategică internațională, General Atomics Aeronautical Systems Inc., SUA, și domnul Or Mastey, specialist UAS, IAI, Israel.

Coordonarea dintre diverse platforme este vitală într-un război modern, iar modul în care se desfășoară războiul din Ucraina ne arată eficiența unei asemenea abordări.

Panel XI

Panelul XI s-a axat pe viitorul războiului cu drone și pe modalitățile de combatere a sistemelor fără pilot. Panelul a fost moderat de dl Marcel Foca, expert senior, New Strategy Center, România. Printre vorbitorii invitați s-au numărat următorii: Col. Cornel Argint, Expert EW & Cyber, Direcția Informații Militare, Ministerul Apărării Naționale, România, dl Frédéric Marchal, reprezentant pentru zona Europa de Est, Cerbair, Franța, dl Adrian Iacob, Director Executiv, Lockheed Martin Global Inc., România.

Participanții au prezentat diverse soluții pentru contracararea pericolului diverselor tipuri de drone și pentru protejarea unor obiective importante de infrastructură critică. În același timp, acțiunile de luptă de pe frontul din Ucraina ne arată cât de importante sunt mijloacele anti-drone, acestea dezvoltandu-se în paralel cu sistemele fără pilot.

Panel XII

Ultimul panel al Conferinței “Unmanned Systems Forum Smart Approach, Fast Development” s-a axat pe metodele prin care poate fi îmbunătățită cooperarea în cadrul industriei de apărare, în contextul războiului din Ucraina și al impactului tot mai mare al sistemelor fără pilot. Moderatorul a fost domnul George Scutaru, CEO, New Strategy Center, România, iar speakerii invitați au fost Generalul-locotenent Teodor Incicaș, Șeful Direcției Generale pentru Armamente, Ministerul Apărării, România, și domnul Emanuel Popp, Director General, Reprezentanța Autonomous Flight Technologies, România.

Folosirea intensă a dronelor în Ucraina trebuie avută în vedere și de industria de apărare din România,  care va trebuie să investească în cercetarea, dezvoltarea și producerea de sisteme fără pilot, ținând cont și de cererea în creșterea pentru asemenea capabilități din partea Ministerului Apărării Naționale. Totodată, achizițiile de sisteme fără pilot de către MApN pot facilita creșterea cooperării industriale în domeniul militar dintre companiile din România și companii cu o vastă experiență din străinătate.

Concluzii

Cea de-a treia ediție a Unmanned Systems Forum, organizată de New Strategy Center, la Universitatea Națională de Apărare “Carol I”, a adus în discuție multiplele aspecte ale folosirii sistemului fără pilot în contextul războiului din Ucraina. La un an de la declanșarea invaziei ruse, una din lecțiile învățate este faptul ca sistemele fără pilot sunt folosite masiv de ambii beligeranți la scară larga, în buna măsură acest conflict fiind un război al dronelor.

Una dintre lecțiile învățate din războiul din Ucraina este utilizarea pe scară largă a dronelor – de la dronele comerciale de mici dimensiuni până la dronele militare. Astăzi, pe linia frontului, în Ucraina, ambii beligeranți folosesc drone la toate nivelurile pentru a-și dirija focul de artilerie, pentru a-și coordona apărarea sau atacul infanteriei, pentru a executa lovituri asupra punctelor de comandă și control sau asupra țintelor de infrastructură. Nu ne referim la zeci de drone, ci la mii de drone pe ambele părți ale frontului.

Numărul semnificativ de drone folosite, dar și distruse, de ambele părți, este impresionant. Trebuie să avem în vedere, în viitor, că industria de apărare va trebui să se concentreze foarte mult pe producția de drone și de sisteme de combatere a acestora, iar aceasta este una dintre lecțiile învățate, de care România trebuie să țină cont.

O altă concluzie importantă pentru România, dar și pentru țările riverane Mării Negre, este utilizarea dronelor navale. Ucraina a acționat cu succes împotriva navelor rusești cu ajutorul dronelor navale, așa cum reiese dintr-un anunț public făcut de președintele Zelenski, potrivit căruia Ucraina construiește o flotă de cel puțin 100 de drone navale. În urmă cu 10 zile, Rusia a folosit pentru prima dată o dronă navală și a lovit podul Zatoka, pe estuarul Nistrului – foarte important pentru legătura feroviară dintre Odesa și România. Rusia a demonstrat că dispune de astfel de capacități, care pot lovi și alte ținte, cum ar fi nave, sau infrastructura energetică din zona economică exclusivă a unor state.

Trebuie să fim atenți, deoarece astfel de lovituri nu pot fi întotdeauna atribuite cuiva, iar dacă nu sunt asumate public de către statul atacator, este dificil de stabilit trasabilitatea lor. Ca atare, va trebui să investim mai mult pentru a ne proteja infrastructura critică, pentru a ne proteja navele de aceste drone navale, nu doar pentru a ne proteja pe noi înșine de sistemele aeriene fără pilot. De asemenea, trebuie să luăm în considerare dezvoltarea sistemelor subacvatice fără pilot, care pot fi, de asemenea, o armă puternică.

Unmanned Systems Forum a avut loc în momentul în care s-a împlinit un an de la declanșarea atacului neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, toți participanții subliniind necesitatea sprijinirii în continuare a Ucrainei, pentru ca invazia Rusiei să fie oprită, iar Ucraina să-și recâștige teritoriile ocupate.