New Strategy Center publică studiul „Războiul cognitiv al Rusiei împotriva României. Incidentele de la Galați și Constanța”, dedicat modului în care două incidente de securitate produse în mai–iunie 2026 au fost transformate în oportunități de manipulare informațională și de erodare a încrederii publice în instituțiile statului. Analiza pornește de la incidentul de la Galați, unde o dronă rusească Geran-2 a lovit un bloc de locuințe, și de la incidentul din Portul Constanța, unde o dronă navală ucraineană deviată de bruiajul electronic rusesc s-a autodetonat în proximitatea infrastructurii critice portuare.
Studiul arată că aceste episoade nu pot fi înțelese doar ca incidente tehnico-militare, ci ca momente de activare a războiului cognitiv purtat de Rusia împotriva României. Vulnerabilitățile operaționale, întârzierile de comunicare, lipsa unor explicații tehnice rapide și anxietatea publică generată de proximitatea războiului din Ucraina au creat spațiul ideal pentru amplificarea unor narațiuni ostile. În cazul Galați, fereastra de opacitate dintre detecția dronei și comunicarea oficială a permis instalarea rapidă a teoriilor privind o presupusă „înscenare ucraineană”, incapacitatea statului român sau folosirea incidentului pentru justificarea achizițiilor militare. În cazul Constanța, chiar succesul operațional al autorităților a fost reîncadrat propagandistic drept dovadă falsă a unei complicități sau a unei cunoașteri prealabile a traiectoriei dronei.
O atenție specială este acordată modului în care ecosistemul digital românesc a amplificat aceste narațiuni prin conturi anonime sau generice, comentarii repetitive, tehnici de tip JAQing — „doar pun întrebări” — și mecanisme de astroturfing menite să creeze falsa impresie a unui consens popular. Analiza evidențiază diferențele dintre platforme: Facebook a funcționat mai ales ca spațiu de structurare politică a suspiciunii, în timp ce TikTok a accelerat emoțional mesajele de panică, ironie anti-NATO și delegitimare a autorităților. Studiul identifică principalele linii narative ale operațiunii FIMI: inversarea responsabilității prin teza „dronei ucrainene”, teoria contractelor militare SAFE, frica de atragere a României în război, discreditarea Armatei Române și personalizarea conspirației prin atacuri la adresa leadershipului politic.
Concluziile analizei subliniază că agresiunea hibridă modernă folosește evenimentul cinetic ca detonator pentru un atac mai amplu asupra rezilienței cognitive a societății. România rămâne vulnerabilă nu doar în fața propagandei ruse directe, ci mai ales în fața instrumentalizării propriilor frici: teama de război, neîncrederea în instituții, suspiciunea față de achizițiile publice și polarizarea politică internă. Studiul recomandă debirocratizarea comunicării de criză, transmiterea rapidă a unor date preliminare în primele ore ale incidentelor, consolidarea tehnicilor de prebunking în media și dezvoltarea unei igiene digitale sistemice, adaptate unui mediu în care interacțiunile online pot fi simulate și amplificate prin inteligență artificială.
Studiul a fost scris de Răzvan Ceuca, Expert Relații Internaționale al New Strategy Center, Roberta Răducu, Expert Asociat, New Strategy Center, Asistent Universitar și Specialist în Comunicare, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), și Ileana Rotaru, Expert Senior Asociat al New Strategy Center și Conferențiar universitare doctor, Universitatea de Vest din Timișoara.
„Războiul cognitiv al Rusiei împotriva României. Incidentele de la Galați și Constanța”